Rubberz și scandalul muzicii AI care zguduie industria
Piesa Rubberz, lansată în iunie de Fenix Flexin, a ajuns pe locul 58 Billboard Hot 100 și a strâns peste 35 de milioane de stream-uri — până când un producător a demonstrat public că a fost creată cu un instrument AI gratuit.
Ce s-a întâmplat cu Rubberz?
Fenix Flexin este cunoscut mai degrabă din trap music, ca parte a duo-ului rap Shoreline Mafia. Rubberz însă e altceva: un synth-pop cu ecouri din anii ’80, ton ușor noir, care a fost comparat cu Morrissey și cu Down Under al trupei Men at Work — suficient de memorabil încât să inspire și parodii semnate Weird Al Yankovic.
Producătorul creditat este Purps on the Beat. La început, atât Fenix, cât și Purps au negat orice legătură cu inteligența artificială. Fenix a susținut că întregul efect s-a datorat unui Auto-Tune agresiv și unui accent britanic fals.
Cum a fost demascată piesa?
DJ-ul și producătorul indie Medasin a postat un videoclip în care arăta că poate reproduce o piesă foarte asemănătoare folosind Treblo, un instrument generativ gratuit. Fenix a contestat, publicând ce spunea că sunt stem-urile originale ale piesei — dar Medasin a replicat, demonstrând că și piesele generate integral de AI pot fi descompuse în stem-uri separate.
În cele din urmă, Fenix a recunoscut: „never said I didn’t use AI, i said it had nun to do w recording process” (n-am spus niciodată că n-am folosit AI, am spus că n-a avut nimic de-a face cu procesul de înregistrare), a scris el public. Reprezentantul lui nu a răspuns solicitării Guardian.
Clasificatorul open-source „Was This Made With Treblo?” dat de platforma Treblo indică pentru Rubberz un rezultat „foarte probabil Treblo”. Ryan Tremblay, co-fondator al Treblo, a confirmat pentru Guardian că probabilitatea returnată e „mult mai mare decât orice fals pozitiv” și a adăugat: „We built Treblo for everyone, from normal people experimenting at home to charting artists looking for new sounds. Some artists appear to have used our model to find a sound that millions of people connected with, and that’s exciting.”
De ce se tem artiștii de muzica generată de AI?
SZA a spus pentru i-D: „I feel like I’m at war because of AI” (mă simt de parcă sunt în război din cauza AI-ului). Ea a acuzat luna trecută generatoare precum Suno că au fost antrenate pe piesele ei fără permisiune, numind sprijinul pentru astfel de instrumente „degenerate”. Jack Antonoff a mers și mai departe, numind creatorii de muzică AI „godless whores”.
Li s-au alăturat, în semn de protest, Billie Eilish, Bad Bunny, Kate Bush, Annie Lennox, Nick Cave, Sting, Stevie Wonder și Paul McCartney. Björk a avut însă o poziție mai nuanțată, scriind pe X: „With new technology, I try to use it as a tool to grow, not a crutch. If there is no soul in tomorrow’s music made by AI, it is because no one put it there.” Chiar McCartney a folosit AI pentru a izola vocea lui John Lennon în piesa Now and Then, lansată în 2023.
Tyga, labelmate al lui Fenix, a mers pe aceeași linie relaxată: albumul său $tarface a fost creat cu AI, a confirmat el pentru Vibe magazine, spunând „There’s nothing wrong with using technology as a tool.” Albumul a primit însă prima recenzie de 0.0 acordată de Pitchfork în aproape două decenii.
Rubberz nu e un caz izolat. În noiembrie, actul AI Breaking Rust a urcat pe locul 1 în topul digital country cu piesa Walk My Walk, iar Xania Monet — un avatar AI creat de poeta din Mississippi Telisha „Nikki” Jones cu ajutorul Suno — a devenit primul act AI care a intrat pe topul de airplay radio Billboard, urcând apoi pe locul 1 R&B digital song sales. Billboard a raportat cel puțin șase artiști asistați sau generați de AI debutați în topuri în 2025, recunoscând că numărul real ar putea fi mai mare, pentru că devine tot mai greu de stabilit exact cât AI se ascunde într-o piesă.
Ce fac casele de discuri și platformele de streaming?
Pe 29 iulie, Universal Music Group, Sony Music și Warner Music Group au propus ca piesele generate de AI să fie descalificate din topurile globale dacă nu întrunesc anumite criterii: autorizare corespunzătoare, legalitate, contribuție umană substanțială și absența oricărei manipulări de stream-uri sau clasamente. Casele de discuri susțin că multe piese AI ajunse pe Spotify au fost antrenate pe muzica artiștilor lor fără consimțământ și sunt adesea legate de numere de stream-uri frauduloase.
În același timp, aceleași case de discuri au anunțat parteneriate cu Nvidia, Spotify și Stability AI pentru dezvoltarea de instrumente muzicale bazate pe inteligență artificială, iar BMG a anunțat propriul parteneriat cu platforma Suno. Contradicția nu a scăpat observatorilor: industria dă în judecată și, în același timp, se asociază cu tehnologia pe care o acuză. Universal a ajuns la o înțelegere cu Udio, Warner cu Suno și Udio deopotrivă, în timp ce Sony nu a transacționat încă cu niciunul dintre cele două generatoare, ambele date în judecată în 2024 de cele trei majore pentru suspiciunea de antrenare neautorizată pe muzica artiștilor lor.
Platformele iau măsuri diferite. Bandcamp a interzis în ianuarie orice muzică creată integral sau substanțial de AI. Tidal permite piesele AI, dar acestea nu pot colecta redevențe de streaming sau venituri directe către fani și sunt etichetate „AI”. Spotify a anunțat luna aceasta că va marca artiștii AI cu eticheta „AI Persona”, îi va exclude din recomandările personalizate și va introduce un feature opțional, „AI Credits”, prin care artiștii pot menționa dacă au folosit inteligența artificială. O coaliție din industrie, inclusiv Grammy și Recording Industry Association of America, a anunțat recent măsuri similare de notificare a ascultătorilor.
Cifrele arată de ce contează eticheta. Un studiu al platformei franceze de streaming Deezer, realizat cu Ipsos, a găsit că 97% dintre participanți nu au putut face diferența între muzică generată de AI și muzică realizată de oameni. Alt sondaj Deezer arată că 80% dintre respondenți cred că piesele integral generate de AI ar trebui etichetate clar, iar 52% consideră că nu ar trebui incluse alături de muzica realizată de oameni în topurile principale. Un raport al companiei Luminate arată că 44% dintre respondenții din SUA se simt mai puțin înclinați să asculte o piesă dacă știu că implică AI generativ; un analist Luminate a declarat pentru NPR, în mai: „Consumers are net negative. People are more likely to feel uncomfortable than to feel comfortable with AI use.”
Autorul și jurnalistul CJ Farley a propus, într-o coloană recentă pentru Time, să renunțăm complet la termenii „artiști AI” sau „muzicieni AI” și să vorbim, în schimb, despre „AI products” — produse care ar trebui plasate în topuri separate, departe de muzicienii umani „cu vieți reale și obligații financiare reale”.
Dincolo de disputa Rubberz, întrebarea rămâne deschisă: cine poartă vina — artistul care alege instrumentul, platforma care îl găzduiește sau industria care, în paralel cu procesele intentate, semnează parteneriate cu aceleași companii de tehnologie? Discuția din jurul muzicii AI se leagă, la o scară mai mare, de felul în care marile platforme tehnologice își antrenează sistemele pe conținut generat de oameni, temă abordată recent și în privința altor industrii creative.
Surse: Guardian Culture
