Laserul dezvăluie sub Amazon o civilizație de 3 milioane de oameni

Un studiu publicat pe 29 iulie în Nature arată că, între anii 600 î.Hr. și 950 d.Hr., pădurea amazoniană din nordul Braziliei a găzduit o civilizație de până la 3 milioane de oameni, ale cărei geoglife au fost mapate abia acum cu tehnologie lidar.

Civilizația, cunoscută sub numele de Aquiry, s-a întins pe mai mult de 70.600 de mile pătrate în sud-vestul bazinului amazonian — cam cât suprafața statului american North Dakota. A fost fondată în jurul anului 600 î.Hr., a atins apogeul între anii 100 și 300 d.Hr. și a fost abandonată treptat între 850 și 950 d.Hr.

Ce a descoperit tehnologia lidar sub coronament?

Cercetătorii au folosit lidar, o tehnologie de teledetecție cu laser care „vede” prin frunziș și reconstituie relieful solului în trei dimensiuni. Doar în zona studiată, care reprezintă mai puțin de 3% din întreaga Amazonie, au fost identificate 400 de geoglife necunoscute anterior, pe o suprafață de 1.740 de mile pătrate.

Numărul total de geoglife confirmate până acum a ajuns la aproximativ 1.700, iar cercetătorii estimează că, în întreaga regiune, ar putea exista între 23.000 și 30.000. Cifra depășește cu mult estimările anterioare, care vorbeau despre circa 10.000 de asemenea construcții în tot Amazonul.

„Acea idee veche despre o Amazonie primitivă și neatinsă se destramă”, a declarat pentru Science geograful Alceu Ranzi, de la Universitatea Acre, unul dintre cercetătorii implicați.

Cine erau locuitorii civilizației Aquiry?

Oamenii trăiau în sate cu o medie de 300 de locuitori, adăpostiți în case lungi, multifamiliale. Cultivau dovleac, porumb și manioc și îngrijeau arbori de castane de Brazilia și palmieri de piersică pentru fructe.

Spre deosebire de majoritatea așezărilor antice, care se dezvoltau de regulă lângă fluvii mari, comunitatea Aquiry s-a format departe de cursurile majore de apă — un detaliu neobișnuit pentru arheologii care studiază bazinul amazonian.

La ce foloseau geoglifele aceste comunități?

Geoglifele sunt construcții geometrice — cercuri, pătrate, octogoane, pentagrame, cercuri înscrise în pătrate — delimitate de șanțuri adânci și parapeți exteriori înalți. Șanțurile aveau, în medie, 40 de picioare lățime și până la 16 picioare adâncime. Structurile aveau în medie 7 acri, iar cea mai mare identificată ajungea la 123 de acri. Totul a fost ridicat fără unelte metalice și fără animale de povară.

Potrivit arheologului Martti Pärssinen, de la Universitatea Helsinki, autorul principal al studiului, aceste locuri serveau drept „spații pentru adunări, decizii politice și demonstrații de generozitate ale căpeteniilor, dansuri rituale, muzică, ospețe, competiții atletice și jocuri cu mingea”, a declarat el pentru New Scientist.

Tot Pärssinen a subliniat amploarea lucrărilor: „Scara și precizia acestor construcții sunt pur și simplu uimitoare”, a spus el, tot pentru New Scientist.

De ce contează această descoperire pentru istoria Amazonului?

Perioada de declin a civilizației Aquiry coincide cu prăbușirea altor civilizații importante din America precolumbiană — mayașii, Tiwanaku și Wari. Cercetătorii vorbesc despre un „colaps relativ rapid”, posibil legat de un tipar mai larg de declinuri precoloniale, potrivit declarațiilor lui Pärssinen pentru Live Science.

„Este ceva uimitor și ceva nou”, a spus Pärssinen despre amploarea descoperirii, într-o declarație pentru Scientific American.

Michael Heckenberger, antropolog la Universitatea Florida, care nu a fost implicat în studiu, a numit rezultatele „năucitoare” („mind-blowing”) și „plauzibile și extrem de importante”, în declarații pentru New Scientist. El a adăugat că „ideea unui urbanism precolumbian în sudul Amazoniei a câștigat teren în ultimele două decenii”.

Heckenberger a punctat totuși ce mai rămâne de lămurit: „Ceea ce trebuie să aflăm acum este ce se întâmplă în jurul geoglifelor detectabile — cum ar fi siturile de locuire — pentru a susține estimarea ridicată a populației”, a explicat el, tot pentru New Scientist.

Amazonul acoperă în total aproximativ 2,3 milioane de mile pătrate în nordul Americii de Sud, întins mai ales pe teritoriul Braziliei, Perului și Columbiei, cu suprafețe mai mici în Bolivia, Ecuador, Venezuela, Guyana și Surinam. Faptul că doar sub 3% din această întindere a scos deja la iveală mii de structuri sugerează că pădurea mai ascunde încă multe povești nespuse.

Surse: Smithsonian Magazine