Eclipsă totală pe 12 august: Spania devine laborator uriaș

O eclipsă solară totală va traversa nordul Spaniei pe 12 august, prima eclipsă totală vizibilă din Europa continentală după 1999. Cercetători spanioli și catalani folosesc momentul pentru două experimente ample, unul despre animale, altul despre corpul și mintea umană.
Fenomenul este considerat unul dintre cele mai așteptate evenimente astronomice ale deceniului pe continent. Pe partea franceză a Pirineilor, eclipsa va fi doar parțială, iar oamenii de știință de acolo vor verifica dacă modelele lor descriu corect mișcările sistemului solar.
De când observă oamenii eclipsele?
Una dintre cele mai vechi urme scrise ale unei eclipse solare se găsește pe o tablă de lut descoperită la Ugarit, în Siria de astăzi, datată în anul 1223 î.Hr. O altă eclipsă, petrecută pe insula greacă Paros în 648 î.Hr., a fost consemnată de poetul Archilochus, care a scris: „Nimic din lume nu mă mai poate surprinde. Căci Zeus, tatăl olimpienilor, a transformat miezul zilei în noapte neagră, stingând lumina soarelui răsărit, iar acum o teroare întunecată planează asupra oamenilor. Orice se poate întâmpla.”
Cum interpretau civilizațiile antice fenomenul?
În China antică, o eclipsă era văzută ca semn că un dragon devora Soarele, pedeapsă pentru purtarea greșită a oamenilor. Se băteau tobe pentru a speria bestia și a readuce lumina zilei.
La incași, în America de Sud, eclipsele erau interpretate ca furia zeului soare. Liderii încercau să identifice cauza mâniei divine și să o potolească prin sacrificiu.
Ce au schimbat eclipsele în știință?
Abia în 1842 s-a stabilit că coroana solară, vizibilă în timpul unei eclipse totale, aparține Soarelui, nu Lunii, cum se credea până atunci. În 1868, heliul a fost descoperit în spectrul Soarelui înainte de a fi identificat pe Pământ.
Eclipsa din 29 mai 1919, vizibilă de la Brazilia centrală până în Africa de Est, a permis confirmarea teoriei relativității generale a lui Einstein. Confirmarea s-a bazat pe măsurarea deviației luminii stelelor sub influența gravitației Soarelui. Coroana solară atinge temperaturi de 1,5 milioane de kelvin sau mai mult, față de doar 5.800 K la suprafața Soarelui — o diferență pe care oamenii de știință încă o studiază.
Ce experimente se desfășoară acum în Spania?
Proiectul EcoEclipse, coordonat de cercetători spanioli, urmărește cum reacționează animalele la întunericul brusc de la amiază. Irene Mendoza, ecologă specializată în ecoacustică la Universitatea din Sevilla, conduce cercetarea, care se bazează pe 300 de voluntari.
Un înregistrator de sunet va fi instalat cu două zile înainte de eclipsă și îndepărtat la două zile după, pentru a surprinde reacțiile păsărilor și liliecilor. Separat, Asociația Iberiană a Grădinilor Zoologice și Acvariilor coordonează observații într-o duzină de grădini zoologice spaniole, poziționate de-a lungul traseului eclipsei, unde vor fi urmăriți elefanți, lei, primate și urși.
Ce se întâmplă cu voluntarii umani?
Proiectul Solaris, coordonat de guvernul catalan sub conducerea astrofizicianului Eduard Masana, implică 5.000 de voluntari echipați cu smartwatch-uri. Datele biometrice vor fi colectate înainte, în timpul și după eclipsă. Analiza revine cercetătorilor de la Vall d’Hebron Research Institute din Barcelona, condus în această privință de Maria Jesus Cruz Carmona, șefa grupului de pneumologie al institutului.
Ce arată studiile anterioare despre emoțiile din timpul eclipselor?
În 2017, cercetători de la Universitatea din California au analizat aproape trei milioane de postări pe rețelele sociale din timpul unei eclipse americane. Eclipsa a fost vizibilă din Oregon până în Carolina de Sud. Rezultatele, publicate în 2022, au arătat că cei care au văzut totalitatea au exprimat un sentiment de uimire mai intens. Aceștia au folosit și un limbaj mai puțin centrat pe sine, mai solidar și mai colectiv.
Un studiu-pilot din 2023, realizat în Noul Mexic în timpul unei eclipse inelare, a măsurat unde cerebrale consistente cu episoadele de uimire chiar în momentul eclipsei. Cercetarea a fost condusă de psihologa britanică Kate Russo și de cercetătorul Andrew W. Bailey.
Sateliții monitorizează Soarele continuu, dar eclipsele rămân laboratoare naturale greu de reprodus altfel, spun cercetătorii citați de France 24.
Surse: France 24



