Franța, față în față cu cadmiu, pesticide și PFAS din farfurie

Un raport publicat în martie 2026 arată că francezii sunt de până la patru ori mai expuși la niveluri nesigure de cadmiu decât alți europeni. O serie de anchete France 24, lansată pe 25 iulie, explică de ce tot mai multe familii franceze își schimbă radical felul de a mânca.

De ce se tem francezii de propria farfurie?

Lista substanțelor incriminate s-a lungit constant în ultimii ani: mercur în ton, cadmiu în paste, cartofi și ciocolată, hexan în anumite uleiuri, substanțe per- și polifluoroalchilate (PFAS) în fructele de mare și pesticide în fructe și legume. Pentru mulți consumatori, alimentele de bază din dulapul bucătăriei au devenit, brusc, motiv de îngrijorare.

Un studiu al Fundației Jean-Jaurès, „La France à table”, publicat în iunie 2025, arată amploarea fenomenului: 40% dintre francezi cred că, în ultimii cinci ani, calitatea alimentelor s-a deteriorat, iar 22% consideră că deteriorarea a fost substanțială.

Cum au reacționat două familii franceze?

Laura, în vârstă de 41 de ani, director de comunicare din Paris, căsătorită și mamă a trei copii, a aflat despre problema cadmiului de pe rețelele sociale. Și-a dat seama că pastele, biscuiții și orezul din propria bucătărie erau potențial afectate. A început să folosească aplicația Yuka pentru a scana etichetele produselor și și-a mărit bugetul lunar pentru alimente cu aproximativ 350 de euro.

Prețul acestei prudențe s-a văzut și în alte zone ale vieții de familie. „Am fost nevoiți să reducem vacanțele. Anul acesta vom pleca pentru mai puțin timp în concediu. Și am anulat weekendul anual din perioada sărbătorilor de mai”, a declarat Laura pentru France 24.

Christine, mamă singură din Savoie, care lucrează în îngrijirea copiilor, a devenit atentă la conținutul farfuriei odată cu nașterea primei sale fiice, în urmă cu șase ani. A eliminat somonul din cauza contaminării cu mercur, ciocolata din Africa și pastele franțuzești din cauza cadmiului. Acum cumpără linte și legume direct de la producători locali, deși spune că bugetul o oprește să mănânce atât cât ar avea nevoie.

„Tot acest timp, nu am acordat nicio atenție pastelor, orezului sau pâinii. Habar nu aveam”, a spus Christine pentru France 24.

Ce spune sociologia despre neîncrederea alimentară?

Sophie Thiron, sociolog alimentar și lector universitar la Universitatea Jean-Jaurès din Toulouse, leagă acest fenomen de distanțarea tot mai mare dintre consumator și originea hranei sale. „Industria agroalimentară ne îndepărtează de ceea ce mâncăm. Avem tot mai puține informații despre originea sau ingredientele alimentelor noastre. Asta creează impresia că nu mai deținem controlul”, a explicat ea pentru France 24.

Potrivit sociologului, grija nu se oprește la sănătate. „Dincolo de aspectul legat de sănătate, tot mai mulți oameni se gândesc la alimentație și din perspectiva impactului asupra mediului sau a bunăstării animalelor”, a adăugat Thiron.

Ea atrage însă atenția asupra unui efect secundar al abundenței de informație contradictorie. „Oamenii sunt bombardați cu mesaje – în special de la influenceri – despre ce ar trebui și ce nu ar trebui să mănânce, cu informații uneori complet contradictorii. Devine foarte greu să le filtrezi pe toate, iar oamenii sunt copleșiți”, spune ea.

Neîncrederea alimentară nu este un fenomen nou în Franța. Presa a denunțat industria lactată pentru vânzarea de lapte adulterat încă din 1905. Au urmat criza bolii vacii nebune din 1996 și scandalul cărnii de cal din 2013 — episoade care au marcat succesiv relația francezilor cu ceea ce ajunge în farfurie.

Ce urmează: legea cadmiului, în drum spre Senat

Presiunea publică a ajuns și în planul politic. Pe 3 iunie, Adunarea Națională a Franței a adoptat, cu o majoritate copleșitoare, o lege menită să reducă expunerea populației la cadmiu. Legea a trecut împotriva sfatului guvernului și mai are nevoie de aprobarea Senatului pentru a intra în vigoare.

Pentru unele familii, însă, răbdarea are limite. Laura ia deja în calcul o mutare din Franța, către un stat cu politici mai ferme în privința contaminanților alimentari. „În țările nordice? Altundeva? În orice caz, undeva unde există un angajament politic clar de a combate acești contaminanți și unde guvernul este mai proactiv. Este vorba despre sănătatea copiilor mei”, a spus ea pentru France 24.

Surse: France 24