Mackintosh Building: Glasgow renunță la restaurarea integrală
Glasgow School of Art a decis să nu mai reconstruiască integral clădirea Mackintosh, distrusă de două incendii devastatoare în 2014 și 2018. O reinstalare fidelă ar costa 265 de milioane de lire, de patru ori mai mult decât estimările anterioare. În schimb, se va stabiliza doar structura rămasă, cu pereții de piatră expuși privirii.
O bijuterie art nouveau lovită de două ori
Clădirea Mackintosh, ridicată în 1909 după planurile arhitectului Charles Rennie Mackintosh, este considerată una dintre capodoperele art nouveau din Marea Britanie, cu influențe din japonism și simbolism. Primul incendiu s-a produs în 2014, în timpul unui show de final de an al studenților, când o conservă de spumă expandabilă lăsată lângă un proiector fierbinte a aprins gazele inflamabile din interior.
A urmat o restaurare de 35 de milioane de lire, derulată între 2014 și 2018. Lucrările erau aproape încheiate când, cu doar câteva săptămâni înainte de finalizare, un al doilea incendiu a mistuit din nou clădirea, anulând practic efortul de reconstrucție.
Cifrele care schimbă totul
O reinstalare fidelă a clădirii, așa cum era înainte de incendii, ar costa acum 265 de milioane de lire — de patru ori mai mult decât se estima anterior și de cinci ori mai mult decât cifra de afaceri anuală a întregii școli de artă. În fața acestor sume, conducerea GSA a optat pentru o soluție mult mai modestă: stabilizarea a ceea ce a mai rămas din structură.
Strategia actuală presupune îndepărtarea schelelor exterioare și a acoperișului provizoriu din plastic, lăsând vizibili pereții de piatră care au supraviețuit incendiilor. Costul acestor lucrări de stabilizare nu a fost confirmat oficial, dar ar fi fost acoperit printr-un acord recent cu asigurătorii, obținut în urma unui proces de arbitraj.
Reacții și presiune pentru o „soluție națională”
Decizia a stârnit nemulțumire în rândul arhitecților și oamenilor politici. Într-o declarație comună, Royal Incorporation of Architects in Scotland și Royal Institute of British Architects au cerut implicare guvernamentală directă: „Avem nevoie de leadership din partea guvernelor scoțian și britanic pentru a găsi resursele necesare care să asigure reinstalarea fidelă a clădirii Mackintosh și să îi garanteze viitorul ca un centru creativ revitalizat, în slujba orașului Glasgow, a Scoției și a lumii. O clădire de o asemenea importanță națională necesită un răspuns național, altfel generațiile viitoare ne vor blestema pentru pierderea sau mutilarea ei.”
Printre vocile critice se numără și Paul Sweeney, deputat laburist (MSP) pentru Glasgow, alături de Gordon Gibb, arhitect și fost lector la Glasgow School of Art.
Precedente internaționale, de la Berlin la Barcelona
Cazul Mackintosh se înscrie într-o dezbatere mai largă despre cum tratăm patrimoniul deteriorat de dezastre. Notre-Dame din Paris, avariată grav de incendiul din 2019, a fost redeschisă publicului cinci ani mai târziu, în urma unui efort de reconstrucție de amploare. Sagrada Familia a lui Gaudí din Barcelona rămâne, la rândul ei, un șantier permanent, ridicat pe parcursul mai multor generații.
Un exemplu și mai extrem este Neues Museum din Berlin, bombardat în al Doilea Război Mondial și lăsat în ruine timp de peste patru decenii, înainte ca arhitecții David Chipperfield și Julian Harrap să îl readucă la viață printr-o restaurare care a păstrat vizibile cicatricile istoriei. Tot la Berlin, Reichstagul a fost remodelat de Norman Foster într-o formă care combină trecutul cu intervenția contemporană, în loc să reproducă fidel originalul.
Mackintosh, un arhitect uitat prea repede
Charles Rennie Mackintosh a fost, la începutul secolului XX, o figură de referință a mișcării art nouveau europene. În 1900, el și soția sa, artista Margaret Macdonald, au fost ovaționați la Viena de mișcarea secesionistă, într-un moment de recunoaștere internațională a stilului lor. Mackintosh criticase încă din 1893 tendința arhitecturii moderne de a imita templele grecești, pledând pentru un limbaj propriu, contemporan.
Primul Război Mondial a secat însă legăturile artistice dintre Scoția și Europa continentală, iar cariera lui Mackintosh a intrat în declin. A murit în 1928, la 60 de ani, răpus de cancer la gură, la mult timp după ce faima sa se stinsese deja.
Astăzi, clădirea sa cea mai emblematică rămâne un șantier deschis, între dorința de a păstra o moștenire arhitecturală unică și realitatea economică a unei restaurări devenite, pur și simplu, prea costisitoare.
Pentru cititorii interesați de instituțiile culturale britanice aflate sub presiune, subiectul se leagă și de situația de la Tate, care are un director nou, sau de recuperarea unui alt fragment de patrimoniu artistic, discutat în articolul despre un portret uitat din secolul XVIII, autentificat la BBC. Detaliile deciziei GSA de a renunța la reconstrucția completă sunt tratate pe larg în Glasgow renunță la restaurarea integrală a clădirii Mackintosh.
Surse: Guardian Culture
