Biografia lui Vargas Llosa: pasiuni, rupturi și viraj spre dreapta

Biograful Gerald Martin publică o amplă biografie a lui Mario Vargas Llosa, scriitorul peruian laureat Nobel în 2010, recenzată de Guardian Culture pe 30 iulie 2026. Cartea urmărește ruptura sa cu stânga din 1971 și migrația ideologică de jumătate de secol spre dreapta.
Cine a fost omul din spatele romanelor?
Gerald Martin reconstituie, în cele câteva sute de pagini ale biografiei sale, drumul lui Mario Vargas Llosa de la student la Universitatea San Marcos din Lima până la scriitorul consacrat cu Premiul Nobel pentru Literatură. Un coleg de facultate îl descria pe tânărul Vargas Llosa drept „băiat bogat din Lima” – o poreclă care contrasta cu simpatiile sale de tinerețe pentru stânga.
Aceste simpatii, arată Martin, s-au legat mai degrabă de o persoană decât de o ideologie: Lea Barba, femeie pe care viitorul scriitor a cunoscut-o la San Marcos, fiica unui tată comunist care administra o cârciumă bohemă. Biograful susține, de altfel, că Vargas Llosa nu a aparținut niciodată cu adevărat stângii, fiind atras structural de ordine și ierarhie.
Pe plan literar, autorul a ales să rămână fidel realismului tradițional, în timp ce realismul magic domina scena literară latino-americană a vremii – o opțiune care i-a marcat întreaga operă, de la romanul „Conversation in the Cathedral”, deschis cu întrebarea devenită celebră: „În ce moment exact s-a dus Peru de râpă?”
De ce s-a rupt de stânga în 1971?
Momentul de cotitură a fost „Padilla affair” din 1971, când poetul cubanez Heberto Padilla a fost arestat de regimul lui Fidel Castro. Episodul a provocat o ruptură ireversibilă între Vargas Llosa și intelectualii de stânga occidentali, inclusiv Jean-Paul Sartre, alături de care scriitorul peruian militase până atunci.
Potrivit biografiei, Vargas Llosa a ajuns ulterior să compare deriva autoritară a regimurilor de stânga cu figura lui Stalin. Din acel punct, migrația sa ideologică s-a derulat pe parcursul a aproape jumătate de secol, de la stânga dură la o dreapta la fel de fermă.
Ce spune biografia despre viața personală?
Latura privată a lui Vargas Llosa ocupă un loc important în cartea lui Martin. La 19 ani, scriitorul s-a căsătorit cu Julia Urquidi, mătușa sa prin căsătorie, cu zece ani mai mare decât el – episod transformat mai târziu în romanul „Aunt Julia and the Scriptwriter”. Julia avea să răspundă cu propriile memorii, „What Varguitas Didn’t Say”, după ce a fost trădată și părăsită.
A urmat relația cu Patricia Llosa, verișoara sa de gradul întâi, cu nouă ani mai tânără, cu care a avut trei copii și căreia i s-a adresat cândva, potrivit biografiei, cu exclamația: „Patriiiicia! Ia copilul ăsta de-aici, nu pot să lucrez!” Patricia a rezistat, arată Martin, abandonurilor repetate ale soțului și cerințelor lui de a-și pune profesia pe plan secund.
În 1976, tensiunile din căsnicie au dus la un incident rămas celebru în lumea literară: un pumn dat rivalului său, scriitorul Gabriel García Márquez, pe fondul acuzațiilor că acesta ar fi consolat-o pe Patricia în perioada colapsului relației. Ultima relație importantă a lui Vargas Llosa a fost cu Isabel Preysler, figură a societății spaniole și mama cântărețului Enrique Iglesias.
Cum a evoluat politic după Nobel?
Vargas Llosa a candidat la alegerile prezidențiale din Peru din 1990, pe un bilet neoliberal, opoziant fiindu-i Alberto Fujimori. În Anglia, s-a stabilit o vreme în Cricklewood și a legat o prietenie cu istoricul Hugh Thomas, emigrant din stânga. Întâlnirea sa cu Margaret Thatcher a devenit subiectul propriului articol, „Doamna printre fiare sălbatice”.
După ce a primit Premiul Nobel în 2010, scriitorul și-a intensificat sprijinul pentru lideri de dreapta și s-a distanțat public de feminism, pe care l-a numit „cel mai înverșunat dușman” al literaturii. A denunțat, de asemenea, victoriile electorale ale stângii din America Latină drept o „revenire la caudillism”, vizând inclusiv figuri precum Dina Boluarte, conducătoare nealeasă a Perului, sau militante conservatoare precum José Antonio Kast din Chile, cunoscută pentru pozițiile sale anti-avort și anti-LGBT.
Întrebări frecvente
Cine este Gerald Martin? Este biograful care semnează volumul „Mario Vargas Llosa”, recenzat de Guardian Culture pe 30 iulie 2026.
De ce este important „Padilla affair” din 1971? Pentru că a marcat ruptura definitivă a lui Vargas Llosa cu stânga și cu prieteni precum Jean-Paul Sartre.
Ce arată biografia despre viața privată a scriitorului? Descrie căsătoriile sale cu Julia Urquidi și Patricia Llosa, precum și relația ulterioară cu Isabel Preysler.
Surse: Guardian Culture



