Trump aplică tarife noi de 10-12,5% pentru peste 80 de țări
Administrația Trump a emis joi seară o nouă undă de tarife pentru mai mult de 80 de țări, între care Canada, Mexic, China, Marea Britanie, Australia, India și cele 27 de state ale Uniunii Europene. Taxele, de 10% sau 12,5% în funcție de partener, au intrat în vigoare vineri dimineață, la ora 00:01.
Dacă tot urmăriți facturile la energie sau prețul unui telefon adus din China, e bine să știți de unde pornesc aceste tarife și, mai ales, cine le plătește până la urmă. Pentru că nu Beijingul sau Bruxelles-ul scot banii din buzunar, ci firmele și consumatorii americani.
Cine plătește mai puțin și cine mai mult
Tarifele nu sunt uniforme. Canada, Uniunea Europeană, India, Mexic și Marea Britanie primesc taxa mai mică, de 10%, pentru că, potrivit reprezentantului pentru comerțul SUA, aceste țări „și-au asumat angajamentul de a adopta și aplica efectiv interdicții de import pentru mărfurile produse prin muncă forțată”.
Australia, Brazilia, China și Japonia intră la categoria cu tarif de 12,5%, fiind descrise de aceeași instituție drept țări care „nu au adoptat o interdicție de import pentru muncă forțată”.
Baza legală: secțiunea 301 din Legea Comerțului din 1974
De această dată, Casa Albă s-a bazat pe secțiunea 301 a Legii Comerțului din 1974, sprijinită pe investigații derulate anterior de biroul reprezentantului pentru comerțul SUA. Alegerea nu e întâmplătoare.
În februarie, Curtea Supremă a decis, cu 6 voturi la 3, că legea din 1977 invocată de administrația Trump cu un an înainte nu constituia o justificare legală suficientă pentru tarifele de tip „Liberation Day”. În urma acelei decizii, Legea din 1974 a permis administrației să impună o taxă globală de 10% pe o perioadă de 150 de zile. Noua undă de tarife, cu rate diferențiate între 10% și 12,5%, vine exact în momentul în care acest interval de 150 de zile ajunge la final.
Cine simte efectiv taxele
Cercetările Băncii Federale de Rezervă din New York arată că 90% din povara economică a tarifelor a fost transferată deja asupra consumatorilor și întreprinderilor americane. Practic, majoritatea costurilor nu se opresc la graniță, ci ajung direct în prețurile de raft.
Un sondaj Harris Poll arată că 72% dintre americani cred că tarifele au avut un impact negativ asupra consumatorilor, iar procentul rămâne ridicat chiar și în rândul electoratului republican, unde 64% dintre votanți spun același lucru.
Guvernul SUA a fost nevoit deja să restituie companiilor zeci de miliarde de dolari din veniturile obținute din tarife, ca urmare a deciziei Curții Supreme din februarie.
Vor rezista noile tarife unei contestații în instanță?
Alan Wolff, senior fellow la Peterson Institute for International Economics și fost prim-vicepreședinte general al Organizației Mondiale a Comerțului, s-a arătat sceptic într-o analiză publicată joi. El a scris că noile tarife „ar reprezenta un nou caz de depășire a atribuțiilor prezidențiale”.
„Dacă ar fi contestate în instanță, Curtea Supremă le-ar anula, cel mai probabil”, a spus Wolff.
Cu alte cuvinte, chiar dacă tarifele sunt deja active, viitorul lor legal rămâne incert, mai ales după precedentul creat de decizia din februarie privind tarifele „Liberation Day”.
Surse: Guardian Business
