Economie

Louisiana, din uragan în gigant global al gazului lichefiat

Cameron Parish, o comunitate de aproape 4.700 de locuitori din Louisiana, distrusă aproape complet de uraganul Rita în 2005, a devenit un pol mondial al gazului natural lichefiat, cu terminale care vor aduce peste 4 miliarde de dolari în impozite în următorul deceniu, potrivit BBC Business.

Cum a arătat dezastrul din 2005?

Uraganul Rita a distrus sau a avariat grav peste 90% din casele din Cameron Parish, iar factura reparațiilor s-a ridicat la 2,75 miliarde de dolari. Michael Fewell, care avea 16 ani atunci și este acum vicepreședintele consiliului ales care administrează județul, își amintește dezastrul fără menajamente: „Arăta ca o zonă de război”, a declarat el pentru BBC Business.

Perioada de după uragan a fost la fel de grea. „Au fost, de departe, unele dintre cele mai negre zile din viața mea”, a spus Fewell despre acele săptămâni.

De ce a ales lumea gazul american?

Astăzi, Cameron Parish găzduiește terminalul Sabine Pass, cel mai mare exportator mondial de gaz natural lichefiat, construit chiar în mlaștinile unde încă pasc vite. A început să expedieze combustibil peste hotare în 2016 și poate procesa 29,5 milioane de tone pe an.

În construcție se află Commonwealth LNG, o investiție de 13 miliarde de dolari, cu lucrări începute în luna mai. Se așteaptă ca terminalul să producă 9,5 milioane de tone de LNG anual până în 2030, suficient cât să încălzească 6 milioane de locuințe. Județul mai are alte două terminale funcționale și un al patrulea în construcție.

Tim Wyatt, președintele Caturus, compania-mamă a Commonwealth, explică simplu apetitul pentru gazul american: „Există o ofertă ieftină și abundentă aici, în timp ce suntem un producător flexibil, fiabil, relativ ieftin și transparent, care livrează acolo unde este cea mai mare nevoie”, a spus el pentru BBC Business.

Louisiana expediază aproximativ 60% din tot LNG-ul american, aprovizionat prin conducte din Louisiana, Texas și chiar Pennsylvania, iar două treimi din exporturile statului pleacă exact din Cameron.

Ce înseamnă asta pentru Europa?

Două treimi din exporturile americane de LNG ajung pe continentul european. De la aproximativ un sfert din importurile de gaz ale Europei în 2021, SUA au ajuns să furnizeze acum circa două treimi din acestea, potrivit analiștilor de la Institute for Energy Economics and Financial Analysis. Uniunea Europeană se așteaptă ca, până în 2030, până la 80% din importurile sale de LNG să vină din America.

Un acord comercial semnat în 2025 între SUA și UE angajează Europa la achiziții de 750 de miliarde de dolari în energie americană pe trei ani, incluzând LNG, petrol și combustibil nuclear.

Pentru Germania, cel mai mare producător industrial al blocului european, miza este directă. Gazul natural reprezintă 12% din producția de electricitate a țării, iar jumătate din locuințele germane au centrale pe gaz. Christof Guenther, director al InfraLeuna, un parc industrial din centrul Germaniei, compară direct cele două piețe: „Prețurile gazelor naturale de pe piața internă americană reprezintă circa 20 până la 25% din prețurile pe care le plătim noi aici”, a spus el pentru BBC Business.

Factura anuală de gaz a InfraLeuna era de 60 de milioane de euro înainte de războiul din Ucraina; anul acesta se așteaptă să ajungă la 200 de milioane de euro, din cauza crizei declanșate de tensiunile cu Iranul. Facturile germane la electricitate au crescut cu 31% față de perioada dinaintea invaziei ruse, iar prețurile la gaz pentru gospodării au urcat cu peste 74%, potrivit publicației berlineze Clean Energy Wire.

Efectele se văd și în restul Uniunii Europene, unde facturile de electricitate au crescut cu 30% din 2021, conform Eurostat. În Marea Britanie, prețurile la electricitate sunt cu aproximativ 38% mai mari decât la mijlocul lui 2021, iar cele la gaz au urcat cu 120%, potrivit regulatorului Ofgem.

Susan Bourgeois, secretară de stat pentru Louisiana Economic Development, spune că exact această nevoie de stabilitate aduce cumpărătorii europeni la masa negocierilor: „Vor relații de încredere pentru energia lor”, a explicat ea. „Este vorba despre fiabilitate și predictibilitate, asta contează”, a adăugat Bourgeois.

Ce urmează pentru Cameron Parish?

Veniturile din impozitele generate de toate terminalele LNG ar urma să aducă peste 4 miliarde de dolari județului în următorul deceniu. Venitul mediu al unei gospodării a ajuns la 75.000 de dolari în 2024, cu o creștere de aproape un sfert față de cei 59.555 de dolari din 2010.

Michael Fewell privește cu optimism perspectivele: „Vom avea mai mulți bani decât avem nevoie”, a spus el. Totuși, boomul industrial nu vine fără costuri locale. Fewell recunoaște frustrarea legată de traficul intens al navelor care deservesc terminalele: „Este mult trafic naval și au existat frustrări, este pe deplin înțeles”, a spus el. Anul trecut, aproximativ 15.000 de metri cubi de material excavat s-au răspândit dincolo de zona permisă în timpul lucrărilor.

Producția de LNG presupune răcirea agresivă a gazului natural până la -162°C, ceea ce îl condensează în stare lichidă și îi reduce volumul de 600 de ori. Astfel devine posibil transportul pe distanțe mari cu vase specializate, care ancorează acum constant în largul Cameron Parish.

Întrebări frecvente

Surse: BBC Business

Related Articles

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Back to top button