Telescopul Inouye a captat cea mai clară imagine a Soarelui
O echipă internațională de astronomi a publicat, în revista Nature, cea mai detaliată imagine realizată vreodată a suprafeței vizibile a Soarelui, captată de Daniel K. Inouye Solar Telescope din Hawaii. Imaginea arată vârtejuri minuscule de plasmă, niciodată observate până acum, lângă o pată solară activă magnetic.
Ce arată, de fapt, imaginea?
Studiul, publicat cu identificatorul DOI 10.1038/s41586-026-10871-3, s-a concentrat pe fotosferă — stratul subțire al atmosferei solare unde plasma fluidă devine transparentă. Acesta este, de fapt, stratul pe care îl vedem când privim Soarele. Zona analizată se află aproape de o pată solară, într-o regiune cu activitate magnetică intensă.
Pe imagine, suprafața solară apare dominată de structuri în formă de bandă și de vârtej, vizibile la o rezoluție fără precedent. Astronomii spun că a distinge aceste detalii echivalează cu a recunoaște o monedă de 1 euro de la 180 de kilometri distanță.
De ce apar aceste vârtejuri?
Cercetătorii leagă structurile observate de instabilitatea Kelvin-Helmholtz, un fenomen cunoscut din dinamica fluidelor. Ea apare atunci când două fluide se rostogolesc unul peste altul la viteze diferite, generând forțe de forfecare la interfața dintre ele. Aceste forțe transformă perturbări minuscule în fluxuri ondulate sau în vârtejuri propriu-zise.
Pe Soare, vârtejurile se formează la marginile granulelor — celule de convecție care acoperă dens fotosfera și au între 500 și 2.000 de kilometri în diametru. Unele dintre marginile acestor granule au mai puțin de 20 de kilometri lățime, motiv pentru care nu au putut fi observate până acum cu instrumentele existente.
Este prima confirmare cunoscută a instabilității Kelvin-Helmholtz la suprafața Soarelui, potrivit echipei de cercetare.
De ce contează pentru înțelegerea Soarelui?
Sami Solanki, director al Institutului Max Planck pentru Cercetarea Sistemului Solar din Göttingen, Germania, a comentat descoperirea pentru Physics World: „Vârtejurile de plasmă nou descoperite demonstrează impresionant cum procese minuscule — la limita a ceea ce putem rezolva cu toate tehnicile disponibile — determină în mod semnificativ natura stelei noastre.”
Cercetătorii sugerează că acest tip de instabilitate ar putea explica de ce atmosfera exterioară a Soarelui — coroana — atinge temperaturi extrem de ridicate. De asemenea, ar putea arăta cum se acumulează și se deplasează energia magnetică pe suprafața stelei. Sunt întrebări care preocupă fizica solară de decenii, pentru că temperatura coroanei rămâne, paradoxal, mult mai mare decât cea a fotosferei de sub ea.
Citește și: Cel mai detaliat telescop solar surprinde vârtejuri inedite pe Soare.
Întrebări frecvente
Ce telescop a realizat imaginea?
Daniel K. Inouye Solar Telescope, situat în Hawaii, care a produs cea mai înaltă rezoluție obținută vreodată pentru suprafața vizibilă a Soarelui.
Ce sunt instabilitățile Kelvin-Helmholtz?
Un fenomen din dinamica fluidelor care apare atunci când două fluide se mișcă la viteze diferite una peste alta, generând forțe de forfecare ce produc fluxuri ondulate sau vârtejuri. Este prima dată când acest efect este confirmat pe Soare.
De ce e importantă această descoperire?
Pentru că ar putea explica de ce coroana solară este atât de fierbinte și cum se mișcă energia magnetică la suprafața Soarelui, două întrebări care preocupă de mult fizica solară.
Surse: Google News – Science
