Satelit: Europa de Vest, cea mai fierbinte vară din istorie
Imagini din satelit analizate de BBC Verify arată ghețari micșorați, câmpuri arse și râuri la niveluri minime în Europa de Vest, după valuri de căldură succesive din mai. Copernicus confirmă cea mai fierbinte perioadă iunie-iulie din înregistrări.
De ce arată Versailles ca o insulă verde?
Una dintre cele mai grăitoare imagini din analiza BBC Verify surprinde Palatul Versailles, la sud de Paris. Grădinile și pădurea din jurul palatului apar ca o insulă de copaci înconjurată de câmpuri devenite brune, un contrast care rezumă efectul căldurii asupra vegetației din regiune.
Serviciul de monitorizare climatică al Uniunii Europene, Copernicus, a confirmat că Europa de Vest a trecut prin cea mai fierbinte perioadă iunie-iulie din istoria măsurătorilor.
Cât de uscată e vegetația, de fapt?
Pentru a măsura amploarea fenomenului, specialiștii au folosit indicele NDVI (Normalised Difference Vegetation Index), o metodă bazată pe date din satelit care arată cât de verde și sănătoasă este vegetația. Rezultatele arată că, în această vară, indicele a fost sub media ultimilor cinci ani (2021-2025) în aproximativ 70% din teritoriul Franței.
Situația este similară, deși mai puțin severă, în alte țări: aproape jumătate din Marea Britanie și circa 40% din vestul Germaniei au înregistrat același tip de scădere. În zonele cele mai afectate, umiditatea solului este mai scăzută decât în aproximativ 98% din datele comparabile din istoricul măsurătorilor.
Ce se întâmplă cu Dunărea și Rinul?
Dunărea, al doilea cel mai lung râu din Europa, a scăzut la niveluri minime din ultimii 30 de ani în mai multe țări. Patul râului a scos la iveală descoperiri neobișnuite: oase de mamut în Bulgaria și o navă scufundată din al Doilea Război Mondial în Serbia.
Consecințele practice sunt însă mai puțin pitorești. În Ungaria și România, centralele nucleare au fost forțate să se închidă sau să funcționeze la capacitate redusă, pentru că apa râului nu mai putea fi folosită la răcire. Pe Rin, navele cargo au rămas blocate, iar croazierele fluviale au fost anulate.
Cât de rău sunt afectați ghețarii alpini?
Vara aceasta ar putea deveni una dintre cele mai proaste înregistrate pentru topirea ghețarilor din Alpi — și mai este o lună din sezon până la final. Totul a pornit de la o iarnă blândă: la sfârșitul lunii aprilie, ghețarii aveau mai puțin strat de zăpadă decât de obicei.
Un val de căldură neobișnuit de timpuriu, în luna următoare, a accelerat și mai mult topirea. Imaginile din satelit arată că frontul Ghețarului Rhône, din Elveția, s-a retras cu 50 de metri sau mai mult față de aceeași perioadă a anului trecut. Într-un climat stabil, ghețarii ar trebui să rămână aproximativ la aceeași dimensiune pe termen lung.
Incendiile de pădure: cât teren a ars?
Peste 90.000 de hectare — echivalentul a 900 de kilometri pătrați — au ars în Franța, potrivit European Forest Fire Information System, cel mai prost bilanț al anului. Cel mai mare incendiu, în regiunea Gironde, unde se află Bordeaux, a mistuit circa 42.000 de hectare, o suprafață comparabilă cu Insula Wight.
Cauza este simplă: pământul a fost extrem de uscat. Imaginile din satelit arată o creștere izbitoare a suprafețelor bruncate în vestul Franței, comparativ cu anul trecut. Dr Douglas Kelley, de la UK Centre for Ecology and Hydrology, a descris astfel de incendii extreme ca fiind „tot mai frecvente”.
De ce se întâmplă asta?
Cauza imediată sunt sistemele persistente de presiune înaltă, care aduc cer senin și soare și permit temperaturilor să se acumuleze zi după zi, potrivit Met Office. Cauza de fond este schimbarea climatică, alimentată în principal de arderea combustibililor fosili, care ridică temperaturile medii de zeci de ani și face valurile de căldură mult mai probabile și mai intense.
Surse: BBC Science
