UE revizuiește ETS: miza pentru industria croazierei
Comisia Europeană a propus revizuirea Sistemului de Comerț cu Emisii (ETS), iar Asociația Internațională a Liniilor de Croazieră (CLIA) cere un cadru care să sprijine, nu să frâneze, tranziția maritimă în Europa, unde industria generează anual 64,1 miliarde de euro și susține 445.000 de locuri de muncă.
Ce propune Comisia Europeană?
Revizuirea ETS urmărește reinvestirea unei cote mai mari din veniturile obținute din comerțul cu emisii pentru sectorul maritim. Aceste fonduri ar trebui direcționate direct în infrastructura de care depinde tranziția către un transport naval mai curat. Este vorba despre porturi modernizate, electricitate la mal pentru navele ancorate, combustibili alternativi și facilități de bunkeraj.
Sistemul ETS a fost gândit, potrivit articolului publicat de Politico Europe, ca instrument de reducere a emisiilor: „ETS este conceput pentru a stimula decarbonizarea”. Întrebarea pusă acum este dacă mecanismul reușește să facă asta fără să pună presiune excesivă pe companiile care operează deja sub o povară fiscală și de reglementare considerabilă.
De ce contează industria croazierei pentru Europa?
Dincolo de vacanțele pe mare, sectorul are o greutate industrială concretă pe continent. Croazierele susțin 445.000 de locuri de muncă în Europa și generează un impact economic anual de 64,1 miliarde de euro. Cifrele nu se opresc aici: 98% din comenzile globale de nave de croazieră sunt onorate în șantiere europene.
Fincantieri, în Italia, Chantiers de l’Atlantique, în Franța, și șantierele Meyer din Germania și Finlanda construiesc astăzi nave pentru care companiile de croazieră au angajat deja 62,2 miliarde de euro în investiții, cu livrări programate până în 2037. Este un orizont lung, care presupune predictibilitate în privința costurilor de conformare, inclusiv a celor legate de ETS.
Ce cere CLIA de la noul cadru ETS?
Poziția CLIA, transmisă constant către Politico Europe, cere „un cadru în care prețuirea carbonului să sprijine, nu să frâneze tranziția maritimă, să întărească poziția industrială a Europei și să păstreze conectivitatea, inclusiv pentru regiunile ultraperiferice”.
În prezent, companiile de croazieră trebuie să respecte simultan cerințele ETS și să achite taxe portuare, taxe pe pasageri, taxe bazate pe tonajul navelor și TVA. Argumentul industriei este că o parte mai mare din veniturile ETS colectate din sectorul maritim ar trebui întoarsă direct în infrastructura care face posibilă decarbonizarea — altfel povara financiară riscă să încetinească exact investițiile pe care regula vrea să le stimuleze.
Ce miză are conducerea maritimă a Europei?
Textul citat de Politico Europe leagă explicit acest subiect de o miză mai largă decât reglementarea în sine: „Acea conducere nu ține de prestigiu. Ține de prosperitatea europeană, de locuri de muncă, de competențe, de competitivitate și de capacitate industrială pe tot continentul”. Cu alte cuvinte, felul în care este calibrat ETS pentru sectorul maritim afectează direct viitorul șantierelor și al zecilor de mii de angajați din jurul lor.
Surse: Politico Europe
