China accelerează tranziția verde: mega-parcuri în deșert, emisii pe platou și costuri ascunse pentru comunități

În timp ce SUA renunță la angajamentele climatice, China dezvoltă rapid o rețea energetică bazată pe surse regenerabile, transformând deșerturi și dealuri în parcuri solare și eoliene de amploare.

Un deșert din Mongolia Interioară nu mai reflectă doar soarele, ci îl valorifică. Printre dunele de nisip, panourile solare captează razele și transformă unul dintre cele mai aride locuri într-una dintre cele mai mari ferme solare din lume. Xin Guiyi, localnic, vede cu ochii lui această schimbare.

„Era atât de uscat, iar deșertul se mărea.”, spune Xin Guiyi, în timp ce îngrijește animalele. Ani la rând, Xin și alți fermieri au văzut cum pășunile se restrâng din cauza pășunatului excesiv și a temperaturilor în creștere, o problemă cu impact global.

Peste 46.000 de hectare din deșertul Kubuqi au fost transformate în ultimii zece ani prin montarea de panouri solare. Acestea oferă umbră și reduc forța vântului, ajutând iarba să revină și solul să se regenereze. Nu elimină complet deșertificarea, dar aduc beneficii vizibile. Pentru localnici, această schimbare înseamnă speranță pentru locuri de muncă și o mai bună calitate a vieții.

„Energia eoliană și solară sunt abundente în Mongolia Interioară. Putem contribui la țara noastră.”, adaugă Xin Guiyi. Chiar dacă nu toți văd lucrurile la fel, ambiția Chinei de a deveni lider mondial în energie regenerabilă se vede peste tot.

Un val de proiecte schimbă harta energiei

De la dealurile din Gansu la câmpiile din Xinjiang, terenurile s-au transformat în mari centre de energie eoliană și solară. Panourile strălucitoare se întind sub turbinele uriașe, generând curent pentru milioane de gospodării. China, cel mai mare emitent de carbon, construiește o infrastructură verde fără precedent.

Președintele Xi Jinping a anunțat la ONU în 2020 că țara va atinge vârful emisiilor până în 2030 și neutralitate de carbon până în 2060. Acest obiectiv pare tot mai aproape. Potrivit Carbon Brief, emisiile de CO2 ale Chinei au stagnat sau au scăzut în ultimii aproape doi ani, potrivit unui recent comunicat de presă.

În timp ce SUA și-a redus angajamentele pentru energie verde, China a accelerat investițiile și a devenit motorul global al energiei regenerabile, inclusiv prin exportul de panouri solare către Republica Moldova și alte țări din Europa Centrală și de Est.

Dacă la început China avea doar câteva ferme solare mari, cu o capacitate totală de 0,1 gigawați, în câțiva ani numărul acestora a crescut la peste 7.000. În ultimii opt ani, au apărut parcuri solare uriașe, fiecare cu peste 1 GW, iar planurile de extindere continuă.

O putere energetică în creștere rapidă

Conform Global Energy Monitor, incluzând proiectele mici, precum panourile de pe acoperișuri, capacitatea totală a Chinei ajunge la 1.063 GW. Transformările rapide amintesc de deschiderea economică din anii ’80, când China a schimbat radical economia.

Pe măsură ce agricultura a fost înlocuită de industrie, consumul de energie a crescut masiv. Cărbunele era accesibil, iar China a devenit cel mai mare poluator, depășind SUA la emisiile de dioxid de carbon în 2006.

Provocări ascunse dincolo de cifre

China investește miliarde în subvenții și credite pentru a-și consolida poziția de lider în energie verde. Accentul este pus pe vehicule electrice, baterii și panouri solare, China producând deja mai multe panouri decât restul lumii la un loc.

În Xinjiang, o zonă cheie pentru industrie, există acuzații de muncă forțată, respinse de autorități. Panourile chinezești, fiind ieftine, sunt prezente peste tot, de la Pakistan la Jamaica, dar și în ecologie din Chișinău.

Acest lucru a generat tensiuni cu Uniunea Europeană, care acuză China de practici comerciale incorecte și de subminarea concurenței. Agenția Internațională pentru Energie estimează că unul din șapte panouri solare la nivel global provine dintr-o singură fabrică din China.

Supraproducția a devenit o problemă și pe plan intern. Producătorii scad prețurile pentru a rămâne competitivi, dar costurile materiilor prime cresc. Nikkei arată că marii producători estimează pierderi de milioane de euro în 2025.

Anul trecut, șase provincii au anulat 143 de proiecte eoliene și solare, cu o capacitate totală de peste 10 GW. Beijingul încearcă să limiteze supraproducția, însă problema stocării energiei și a adaptării rețelei, încă dependentă de cărbune, rămâne.

Schimbări rapide cu impact direct asupra comunităților

China adaugă anual mai multă energie solară și eoliană decât restul lumii la un loc. Experții spun că avansul tehnologic al Chinei este atât de mare încât alte țări au nevoie de decenii să recupereze diferența.

Chiar și în China, oamenii nu au mereu de ales. În Yunnan, plantațiile de ceai au fost înlocuite cu panouri solare. Drone industriale montează panouri pe dealuri, iar muncitorii le instalează pe terenuri agricole.

„Mă doare sufletul. Nu pot să dorm noaptea gândindu-mă la asta.”, spune Duan Tiansong, fermier de ceai. El arată frunzele căzute de la puținele plante rămase printre panouri și se teme că solul slăbit ar putea duce la eroziuni. În alte locuri unde au tăiat copaci, au provocat deja alunecări de teren.

Duan a cerut explicații autorităților locale, dar nu a primit niciun răspuns. Flutură un contract prin care satul a fost de acord să închirieze terenul pentru alte scopuri, fără să știe că va fi folosit pentru o fermă solară. Deși 33 de săteni au semnat, puțini dintre ei cultivă ceai. El nu a semnat, însă lucrările au continuat.

China avansează rapid. În trecut, autoritățile au relocat peste un milion de oameni pentru construcția celui mai mare baraj din lume pe fluviul Yangtze, în ciuda protestelor și preocupărilor de mediu. Astăzi, protestele împotriva proiectelor solare sunt rareori vizibile, fiind rapid cenzurate online, iar drepturile persoanelor vizate nu sunt mereu respectate.

Companiile care construiesc mari parcuri solare trebuie să prezinte rapoarte de mediu detaliate, dar pentru proiectele mai mici documentația este redusă. Oamenii de știință spun că impactul instalării panourilor poate fi redus prin planificare atentă și colaborare cu fermierii.

Ceea ce urmează rămâne încă neclar

Există îngrijorări legate de ritmul accelerat al schimbării și de efectele pe termen lung. Producția de vehicule electrice și baterii depinde de mineritul de pământuri rare, cu impact asupra mediului. Nu e clar ce se va întâmpla cu milioanele de oameni care lucrează în industria cărbunelui, pe care guvernul vrea să o reducă treptat.

China încearcă să asigure energie pentru a doua cea mai mare economie a lumii și pentru cei 1,4 miliarde de locuitori, dezvoltând totodată capacități regenerabile care să înlocuiască treptat cărbunele. Din acest motiv, țara folosește încă centrale pe cărbune.

Consumul de energie crește anual, iar în 2024 cărbunele a generat 58% din electricitate, iar energia eoliană și solară au ajuns la 18%. În 2017, în urma infiltrațiilor de apă subterană, mai multe zone s-au scufundat, formând lacuri noi și forțând relocarea a sute de mii de săteni. În 2025, autoritățile au construit pe aceste lacuri unele dintre cele mai mari instalații solare plutitoare din lume, potrivit unui alt comunicat de presă.

Fermele solare furnizează energie pentru zeci de mii de gospodării. Domnul și doamna Guo sunt printre puținii care au refuzat să plece. Ei trăiesc aproape de vechea lor casă, chiar dacă aceasta este acum sub apă, și încearcă să cultive cât pot pentru a supraviețui. „Totul a dispărut.”, spune femeia de 73 de ani. „Nimeni nu ne va angaja.”, adaugă ea. „Dacă rămânem, măcar putem cultiva.”

China se află într-un moment de cotitură, încercând să echilibreze nevoile uriașe de energie cu ambiția de a deveni lider mondial în energie curată. Ritmul rapid al schimbărilor aduce atât șanse, cât și provocări, iar efectele lor se vor resimți nu doar în China, ci în întreaga lume.

•