Congresul cere răspunsuri: Iran „intact”, dar degradat, spune Gabbard
La audierile din Senatul SUA despre „amenințările globale”, șefa comunității de informații a spus că regimul iranian rămâne funcțional, dar a fost serios degradat de atacuri. Senatorii au cerut claritate despre „amenințarea iminentă”, despre ce a fost omis din declarațiile publice și despre rolul CIA/IC în decizia de război.
Iran după atacuri masive: ce nu s-a spus despre starea regimului și planurile SUA
Șefa comunității de informații americane spune că Iranul funcționează în continuare, însă armata sa a fost serios afectată după atacuri. Discuțiile din Congres au arătat opinii diferite despre cât de mare era pericolul real și despre rolul serviciilor de informații în decizia de a începe războiul.
Evaluarea care a stârnit discuții în Congres
Tulsi Gabbard, șefa Comunității de Informații din Statele Unite, a prezentat miercuri în Congres o analiză despre Iran, în cadrul unei audieri dedicate amenințărilor globale. A fost prima audiere publică de acest fel după izbucnirea războiului cu Iranul, la finalul lui februarie, unde au fost prezenți șefii principalelor agenții de informații americane. Contextul a fost tensionat și de demisia, cu o zi înainte, a directorului Centrului Național de Contraterorism, Joe Kent.
Gabbard, care coordonează activitatea serviciilor de informații, a spus: „Comunitatea de informații evaluează că regimul din Iran pare să fie intact, dar în mare parte degradat din cauza atacurilor asupra conducerii și capacităților sale militare.”
Gabbard a mai arătat că Statele Unite se așteptau la probleme în Strâmtoarea Hormuz, un punct cheie pentru transportul maritim.
Discuții aprinse despre pericolul real
Unul dintre subiectele centrale ale audierii a fost dacă Iranul era sau nu o amenințare iminentă înainte de izbucnirea războiului. Senatorul democrat Jon Ossoff a insistat cu întrebări către Gabbard despre acest aspect, însă răspunsul ei a fost evaziv.
„Singura persoană care poate determina ce reprezintă sau nu o amenințare iminentă este președintele.”, a spus Gabbard.
Joe Kent, care și-a dat demisia cu o zi înainte, a scris într-o scrisoare publică că Iranul nu a fost „nicio amenințare iminentă” pentru SUA și l-a criticat pe președintele Trump pentru decizia de a începe războiul.
Șeful CIA, John Ratcliffe, prezent la audiere, a avut o poziție opusă: „Cred că Iranul a reprezentat o amenințare constantă pentru Statele Unite pentru o perioadă îndelungată de timp și a constituit o amenințare imediată în acest moment.”
Detalii nespuse despre programul nuclear iranian
Gabbard a oferit și informații despre programul nuclear iranian. Ea a spus că atacurile americano-israeliene din Orientul Mijlociu au „în mare parte distrus” capacitățile militare ale Iranului. Totodată, serviciile de informații au evaluat că „Iranul încerca să-și revină după pagubele grave aduse infrastructurii sale nucleare în timpul Războiului de 12 zile și continua să refuze să-și respecte obligațiile nucleare.”
SUA și Israelul au bombardat Iranul timp de 12 zile în iunie 2025, cu scopul de a elimina posibilitatea ca Iranul să dezvolte o bombă nucleară. În declarațiile scrise pentru audiere, Gabbard a spus că acele atacuri au „anihilat” programul iranian de îmbogățire a uraniului și că Iranul nu a făcut niciun efort să îl reconstruiască. Totuși, ea nu a menționat această parte în timpul audierii.
Senatorul democrat Mark Warner a observat lipsa acestei informații și a întrebat-o direct pe Gabbard de ce nu a spus asta. Gabbard a răspuns că a trebuit să reducă din declarațiile publice pentru că „durau prea mult”.
„Așadar, ați ales să omiteți părțile care contrazic președintele.”, a spus Warner, referindu-se la declarația președintelui Trump că acțiunea militară împotriva Iranului a fost justificată de dezvoltarea armelor nucleare.
Rolul serviciilor de informații în decizia de atac
Parlamentarii au vrut să afle cât de implicați au fost șefii serviciilor de informații în decizia președintelui Trump de a ataca Iranul. Senatorul independent Angus King din Maine a întrebat dacă aceștia au fost „în încăpere” cu Trump când s-a luat „decizia finală”.
John Ratcliffe a spus că a participat la „zeci și zeci” de întâlniri cu președintele, dar nu știe dacă a existat o singură ședință în care s-a luat decizia finală. Răspunsul său nu a clarificat exact cum a fost luată decizia.
Strâmtoarea Hormuz și planurile din spatele ușilor închise
King a întrebat și dacă oficialii de informații l-au informat pe Trump că Iranul ar putea ataca Strâmtoarea Hormuz dacă izbucnește un conflict cu SUA. Iranul a blocat acest coridor esențial pentru transportul de petrol chiar de la începutul războiului cu SUA și Israel.
„Președintele primește constant informări despre informații.”, a spus Ratcliffe. El a adăugat că Pentagonul s-a pregătit pentru ca Iranul să lovească interesele SUA în domeniul energetic din întreaga regiune și că au fost luate măsuri pentru protecția forțelor.
Întrebări fără răspuns și ce urmează
Audierile au lăsat multe semne de întrebare. Pe de o parte, există o evaluare oficială că regimul și armata Iranului au fost grav afectate. Pe de altă parte, continuă dezbaterea în interiorul comunității de informații și între instituții despre cât de mare era, de fapt, amenințarea Iranului la începutul războiului.
Lipsa unei afirmații esențiale despre programul nuclear iranian din declarațiile publice ale șefei informațiilor a ridicat suspiciuni de influență politică. De asemenea, gradul de implicare al serviciilor de informații în procesul care a dus la război rămâne neclar, chiar dacă au participat la multe întâlniri.
Deși Iranul nu mai are aceeași capacitate de a provoca daune, blocarea Strâmtorii Hormuz arată că încă poate afecta economia globală. Evaluările serviciilor de informații despre intențiile și puterea Iranului vor rămâne decisive pentru ce se va întâmpla mai departe. Evoluțiile depind de modul în care Iranul va reuși să se refacă și de deciziile viitoare ale administrației americane.



