AfaceriEconomicExternFiscalitate & taxeSUA

SUA pierd 92000 de joburi în februarie; șomajul urcă la 4,4%

Economia SUA a pierdut 92000 de joburi, iar șomajul a urcat la 4,4%, pe fondul grevelor din sănătate și al tăierilor din guvernul federal. Datele pun Fed într-o dilemă, cu riscul ca energia mai scumpă să reaprindă inflația.

Economia SUA în fața unei schimbări neașteptate pe piața muncii

Rata șomajului a crescut la 4,4%, după o scădere neașteptată a angajărilor, ceea ce ridică semne de întrebare privind viitorul pieței muncii și deciziile Fed.

Piața muncii trece printr-un moment delicat

Luna trecută, economia Statelor Unite a avut parte de o evoluție care a atras atenția. În loc să apară noi locuri de muncă, așa cum estimau specialiștii, s-au pierdut 92.000 de joburi, ceea ce influențează direct ocuparea forței de muncă la nivel național.

Scăderea angajărilor a luat prin surprindere analiștii, care se așteptau la stabilitate pe piața muncii. Datele oficiale arată însă o altă realitate, cu un număr total al șomerilor în creștere față de luna precedentă.

Totodată, rata șomajului a ajuns la 4,4%, cel mai ridicat nivel lunar de după închiderea guvernului federal din octombrie, iar numărul șomerilor a crescut semnificativ.

Pe lângă aceste evoluții, creșterea rapidă a prețurilor la petrol, cauzată de tensiunile dintre SUA, Israel și Iran, alimentează temeri privind o eventuală încetinire economică, aspect care afectează și alte economii europene, nu doar Statele Unite.

Impactul resimțit în mai multe domenii

Pierderea locurilor de muncă s-a făcut simțită aproape în toate sectoarele economice. Chiar și sănătatea, un domeniu de obicei stabil, a avut de suferit, iar persoane fără loc de muncă au apărut inclusiv în acest sector.

Grevele din sănătate au avut un rol important în reducerea angajărilor din februarie, afectând inclusiv rămânerea pe piața muncii a multor angajați din sistemul medical.

Și în administrația federală s-au pierdut posturi. Doar în februarie au dispărut 10.000 de joburi la nivel federal, fapt care a dus la scăderea numărului total de angajați guvernamentali.

Conform Departamentului Muncii, din octombrie 2024, când s-a înregistrat un vârf, numărul angajaților guvernamentali federali a scăzut cu 330.000, adică 11%, ceea ce reflectă o tendință negativă similară cu cea observată în unele state membre ale Uniunii Europene.

Totodată, datele pentru decembrie și ianuarie au fost revizuite în sens negativ, ceea ce arată că creșterile din acele luni au fost mai mici decât se anunțase inițial, confirmând astfel că piața muncii trece printr-o perioadă dificilă.

Semnale noi după publicarea cifrelor

Speranțele pentru o revenire rapidă după 2025, considerat cel mai dificil an pentru piața muncii de la pandemie, s-au diminuat. Samuel Tombs, economist-șef SUA la Pantheon Macroeconomics, a fost direct.

„Ce stabilizare?” a scris el într-o notă după publicarea cifrelor. „Ideea că piața muncii și-a revenit se prăbușește odată cu acest raport.”

Piața bursieră a reacționat imediat, iar acțiunile au scăzut după publicarea datelor privind angajările, subliniind impactul negativ asupra economiei SUA.

Pe plan politic, presiunea asupra președintelui Donald Trump a crescut, mai ales că acesta a promis o economie mai puternică în campania sa electorală, iar evoluțiile recente pot influența deciziile alegătorilor în anul electoral.

Discuții aprinse în mediul politic

Democrații au reacționat rapid. Senatorul Elizabeth Warren a spus că datele arată „prăbușirea pieței muncii”.

Oficialii Casei Albe au respins aceste critici. Kevin Hassett, directorul Consiliului Economic Național, a declarat la CNBC: „Va fi atât de multă activitate încât oricine își dorește o slujbă va putea găsi una.”

Decizii dificile pentru Banca Centrală

Acest raport complică și mai mult deciziile Federal Reserve. În mod obișnuit, Fed ar reacționa la o slăbire a pieței muncii prin scăderea dobânzilor, pentru a susține economia, dar presiunile inflaționiste generate de prețurile la energie complică situația.

De data aceasta, situația este mai complicată. Creșterea prețurilor la petrol poate aduce presiuni inflaționiste, iar acest lucru ar putea determina Fed să fie mai precaută în privința reducerilor de dobândă, așa cum se întâmplă adesea și în zona euro.

Ellen Zentner, strateg economic-șef la Morgan Stanley Wealth Management, a spus: „Cifrele de astăzi ar putea pune Fed-ul într-o situație fără ieșire.”

Banca centrală trebuie să găsească un echilibru între riscul unei piețe a muncii slăbite și cel al inflației generate de costurile mai mari la energie, un aspect urmărit și de alte economii europene.

Ce urmează pentru piața muncii

Viitorul pieței muncii americane depinde de mai mulți factori. Dacă sectorul sănătății își va reveni după greve, așa cum estimează mulți, pierderile ar putea fi parțial recuperate, iar numărul total al angajaților ar putea crește.

Totuși, efectele conflictului asupra prețului petrolului rămân o necunoscută importantă. O creștere continuă a costurilor la energie ar putea încetini economia și mai mult, cu impact direct asupra ratei șomajului și a ocupării forței de muncă.

Federal Reserve se confruntă cu o alegere dificilă și va trebui să își ajusteze cu atenție deciziile legate de dobânzi, ținând cont atât de riscul inflației, cât și de cel al unei piețe a muncii mai fragile.

Următorul raport privind angajările va fi analizat cu mare atenție de investitori, politicieni și economiști. Acesta va arăta dacă tendința negativă continuă sau dacă a fost doar o excepție, influențând deciziile economice din perioada următoare atât în SUA, cât și în zona euro.

Related Articles

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Back to top button