Colombia, prima țară din America Latină care interzice FGM

Colombia a devenit săptămâna trecută prima țară din America Latină care interzice prin lege mutilarea genitală feminină, după un vot unanim în Congres. Legea vine după ce autoritățile au înregistrat 240 de cazuri între 2020 și iunie 2026, majoritatea la fete sub șase ani.

Ce prevede noua lege

Proiectul care interzice mutilarea genitală feminină a fost adoptat unanim de Congresul columbian, relatează BBC World. Practica este întâlnită mai ales în departamentele Risaralda, Chocó și Valle del Cauca, în comunitățile indigene din regiunea de nord-vest a țării, cunoscută pentru culturile de cafea.

Povestea Carlei Quiñonez

Carla Quiñonez, nume schimbat pentru a-i proteja identitatea, are 30 de ani și face parte din comunitatea indigenă Emberá. Fiica ei a fost supusă mutilării genitale la doar șase luni de viață, procedură făcută de străbunica bebelușului. După aceea, copilul a avut febră, era umflat, sângera și plângea continuu, iar cel mai apropiat centru de sănătate se afla la mare distanță.

Mama Carlei Quiñonez este moașă și a încercat să aline durerea bebelușului cu plante medicinale. Quiñonez a povestit pentru BBC World cum a reacționat când a aflat despre practică: „M-am confruntat cu bunica mea, dar mi-a spus că e normal și că nu pot spune nimănui.”

Ea a mai spus că bunica sa justifica ritualul prin frica de batjocura bărbaților: „Mi-a spus că bărbații își bat joc de femeile care au clitoris.” Mai târziu, bunica ar fi reflectat asupra propriilor acțiuni, spunând, potrivit relatării Carlei Quiñonez, că „nu a acționat niciodată din răutate și că a vrut doar să îi ferească pe bărbați să-și critice nepoatele.”

De ce persistă practica în comunitatea Emberá

Națiunea Mare Emberá are aproximativ 300.000 de membri și este una dintre cele mai numeroase comunități indigene din Colombia, cu populații și în Ecuador și Panama. Potrivit BBC World, există mai multe teorii despre originea practicii: că ar fi ajuns odată cu oamenii aduși ca sclavi din Africa sau că ar proveni din frica față de clitoris legată de nașterea unui copil intersex cu sute de ani în urmă. O altă teorie se leagă de credința patriarhală că o femeie cu organ asociat plăcerii sexuale ar fi mai predispusă la promiscuitate.

Quiñonez și-a pus întrebări legate de decesele din familia extinsă: „M-am întrebat mereu de ce mai multe fete decât băieți par să moară la scurt timp după naștere.” Ea a povestit despre o rudă: „Îmi amintesc de o cuzină tânără, la nașterea căreia a asistat mama mea. S-a născut sănătoasă, dar a murit după trei zile.” Explicația primită atunci a fost alta: „Am întrebat-o pe mama mea despre asta, iar ea mi-a spus că bebelușul a murit de «jai», o boală ancestrală.”

Ce spun medicii și liderii comunității

Dr. Diana Ramos Mosquera, pediatru la Spitalul Universitar San Jorge din Pereira, a observat semne de cicatrici, arsuri și mutilări la fete internate pentru alte afecțiuni medicale. A tratat inclusiv o fată cu deschiderea vaginală sigilată, care a necesitat chirurgie reconstructivă. Despre cele 240 de cazuri înregistrate oficial, medicul a spus că reprezintă doar „vârful icebergului”.

Organizația Mondială a Sănătății estimează că peste 230 de milioane de fete și femei din întreaga lume au fost supuse acestei practici, în special în Africa. Complicațiile includ hemoragii, infecții, probleme la menstruație și la naștere, precum și incapacitatea femeilor de a experimenta plăcere sexuală.

Juliana Domico, reprezentant legal și consilier-șef indigen al Confederației Naționale a Popoarelor Marii Națiuni Emberá a Colombiei, a subliniat că tradiția nu justifică vătămarea: „Cultura noastră este îmbrăcămintea noastră, meșteșugurile, dansurile și limba noastră, nu o practică care ucide. Cultura nu ucide.” Domico a mai cerut ca noua lege să fie dublată de resurse concrete: „Speram ca legea să se transforme în politică publică, cu resurse suficiente pentru a fi pusă în aplicare.”

Prețul pledoariei pentru schimbare

Implicarea Carlei Quiñonez în campania care a dus la interzicerea practicii i-a adus amenințări, mai ales din partea bărbaților. Mulți membri Emberá vorbesc doar limba indigenă și nu au învățat spaniola, lucru care le împiedică pe multe femei să acceseze îngrijire medicală pentru copiii lor.

Quiñonez a povestit că o asistentă medicală a jignit-o, numind-o „sălbatică”, și i-a spus că a primit ceea ce merita. A fost amenințată și cu pierderea custodiei: „Am fost amenințată chiar cu faptul că mi se va lua fiica și va fi dată în grija autorităților de protecție a copilului.” De atunci, a renunțat la spital pentru fiica ei: „De atunci, prefer să nu îmi mai duc fiica la spital. O tratez cu plante medicinale și medicamente. Nu o las niciodată singură.”

Ea rămâne convinsă de motivul pentru care a continuat lupta: „Femeile care au crescut fără clitoris nu își pot imagina un alt corp”, a spus Quiñonez, adăugând: „Toți merităm să ne înțelegem corpul și să vorbim despre el fără rușine.”

Surse: BBC World