Petrolul peste 100$ ar putea forța Banca Angliei să crească dobânda

Prețul petrolului Brent a depășit joi 100 de dolari pe baril, cel mai ridicat nivel din primăvară, după reaprinderea conflictului SUA-Iran. Economiștii avertizează că Bank of England ar putea fi nevoită să ridice rata dobânzii, deși joi comitetul e așteptat să o mențină la 3,75%.

De ce contează prețul petrolului pentru Banca Angliei?

Războiul declanșat de Donald Trump împotriva Iranului a început în martie, dar economia britanică a rămas relativ rezistentă de atunci. Reziliența asta pare acum pusă la încercare: o pauză fragilă între SUA și Iran s-a rupt săptămâna trecută, iar prețurile petrolului au sărit la nivelurile din aprilie și mai.

Brent-ul, care se tranzacționa la doar 71 de dolari pe baril mai devreme luna aceasta, a urcat joi peste 100 de dolari (aproximativ 75 de lire), pentru ca vineri să scadă la 96 de dolari. Temerea principală e simplă: prețuri mai mari la pompă înseamnă inflație mai mare, iar inflație mai mare înseamnă presiune pe Banca Angliei să reacționeze.

Sanjay Raja, economistul-șef pentru Marea Britanie la Deutsche Bank, a explicat pentru Guardian Business: „Vedem riscuri de creștere pentru perspectiva ratei dobânzii pe termen scurt, mult depinzând de durata șocului energetic care se conturează. Un al doilea val energetic va amplifica probabil incertitudinea legată de traiectoria inflației și riscul efectelor de runda a doua.”

Ce vot este așteptat joi și ce s-ar putea schimba?

Comitetul de politică monetară, format din nouă membri, se aștepta să voteze joi cu 7 la 2 pentru menținerea ratei la 3,75%. La ultima ședință, în iunie, doi oficiali votaseră deja pentru o creștere a dobânzii.

Calculul s-ar putea schimba dacă intensitatea atacurilor aeriene continuă și dacă rutele maritime folosite de tancurile petroliere rămân blocate. Toate marile bănci centrale urmăresc cu îngrijorare evoluția conflictului din Orientul Mijlociu.

Ce scenarii pun economiștii pe masă?

George Buckley, economistul-șef pentru Marea Britanie și zona euro la Nomura, a construit două scenarii pentru Guardian Business: „La 90 de dolari ar fi nevoie de o creștere și jumătate de un sfert de punct procentual. La 100 de dolari ar fi nevoie de două creșteri de 25 de puncte de bază.”

Mohamed El-Erian, profesor la University of Pennsylvania și fost economist-șef al FMI, consideră că pragul de 90 de dolari pe baril ar declanșa o presiune semnificativă asupra inflației. Ruth Gregory, de la Capital Economics, a schițat cel mai pesimist scenariu: inflația ar putea urca la 7%, iar rata dobânzii ar putea trece de la 3,75% la 4,75%.

Nu toți văd însă o legătură directă și automată. Harvinder Kalirai, strateg-șef valutar global la Alpine Macro, diviziune a Oxford Economics, susține că băncile centrale ar trebui să „treacă peste șocul petrolier și zgomotul politic”, pentru că, spune el, „cererea nu este suficient de puternică pentru a susține o transmitere completă a șocului energetic, forțând firmele să absoarbă costurile mai mari cu materiile prime.”

De ce ar putea presa Banca Angliei să acționeze mai repede?

Costas Milas, profesor de economie la University of Liverpool, crede că Banca Angliei nu-și mai poate permite să stea pasivă: „Este prea incomod pentru BoE să rămână inactivă, mai ales că publicul rămâne nemulțumit de BoE. Din moment ce nemulțumirea crește odată cu inflația, BoE ar trebui să acționeze curând prin creșterea ratelor dobânzii, posibil chiar din septembrie.”

David Aikman, șeful National Institute of Economic and Social Research, atrage atenția asupra efectelor pe termen lung: „Cu cât inflația rămâne mai mult peste țintă, cu atât mai mare este schimbarea în așteptările privind inflația și în reacția salariilor – și, prin urmare, cu atât mai mare nevoia Băncii de a crește ratele.”

Criticii avertizează însă că o creștere a dobânzii ar putea agrava situația economică, într-un moment în care șocurile de preț ale petrolului au istoric declanșat perioade lungi de inflație. Există și un scenariu alternativ, în care volatilitatea din combustibil și alimente e exclusă din coșul inflației: prețurile ar crește lent, iar salariile ar urma un ritm și mai lent.

Ce urmează?

Europa se află chiar acum în perioada critică de reîncărcare a stocurilor de gaze înainte de iarnă, iar prețurile gazelor au crescut deja înaintea acestei ferestre esențiale. Următoarea ședință a consiliului guvernatorilor Băncii Centrale Europene este programată pe 10 septembrie – instituție care a ridicat ratele în iunie pentru prima dată din 2023.

Piețele financiare semnalează deja că prețuri mai mari ale petrolului vor duce, cel mai probabil, la rate ale dobânzii mai mari. Rămâne de văzut dacă pauza fragilă din conflictul SUA-Iran se va restabili sau dacă petrolul va rămâne ancorat peste pragul de 100 de dolari.

Context legat de blocajele maritime care alimentează aceste temeri poate fi găsit și în Hormuz, Malacca, Bab al-Mandab: lumea plătește taxă pe mări, iar evoluția conflictului este detaliată în SUA opresc bombardamentele asupra Iranului, după aproape 14 nopți. Despre starea economiei britanice mai poate fi citit în Încrederea britanicilor urcă, dar doar bogații economisesc.

Surse: Guardian Business