Ploile abundente, legate de boli infecțioase în toată Europa
Un studiu publicat în Eurosurveillance arată că ploile abundente și inundațiile din Europa, între 2018 și 2025, au fost legate de focare de boli infecțioase în țări precum Marea Britanie, Norvegia, Italia, Olanda și Danemarca, de la E. coli la leptospiroză și hantavirus.
Ce a analizat studiul
Cercetătorii au realizat o revizuire rapidă a literaturii de specialitate, căutând în bazele PubMed, Embase și Cochrane Library. Din 897 de înregistrări identificate inițial, doar 14 articole au corespuns criteriilor: studii care leagă direct căderile de ploaie abundente și inundațiile de boli infecțioase la oameni, publicate în perioada 1 ianuarie 2018 – 15 iunie 2025.
Aria geografică a fost largă — toate statele membre UE, Spațiul Economic European, Regatul Unit și țările în procesul de extindere a Uniunii. Calitatea studiilor a fost evaluată cu o listă de verificare modificată pentru studiile transversale analitice.
Ce boli au fost identificate în cazurile concrete
Lista agenților patogeni și bolilor menționate în studiile analizate e variată: campilobacterioza, leptospiroza, E. coli producătoare de toxină Shiga (STEC/VTEC), vibrioza, hantavirus, legioneloza, criptosporidioza, malaria, norovirusul, virusul respirator sincițial, Plasmodium vivax, dengue și febra West Nile.
În Regatul Unit, o hipoteză analizată a fost aceea că ploaia a spălat patogeni STEC de la fermele de oi direct pe câmpurile cu salată. În Norvegia, un focar de campilobacterioză a fost urmărit până la un rezervor de apă potabilă de munte cu fisuri, contaminat după ploi abundente.
Italia a raportat cinci cazuri de vibrioză la una până la trei luni după inundații severe care au adus apă de râu și noroi în mare. De asemenea, țara a înregistrat un episod de legioneloză asociat cu o vară neobișnuit de caldă și umedă, cu un izvor public identificat drept sursă probabilă. În Olanda, inundațiile urbane au fost asociate cu mai multe simptome gastrointestinale și respiratorii autoraportate de persoanele expuse la apa de inundație.
Danemarca a înregistrat mai multe focare mari trasate până la contaminarea canalizării, provocată de ploi abundente. Un caz istoric notabil: pe insula Falster, incidența malariei cu Plasmodium vivax s-a triplat în primăvara anului 1873, după o furtună majoră de maree petrecută în noiembrie 1872. În cinci țări din Balcani, incidența febrei hemoragice legate de hantavirus a crescut după ciclonul din 2014, care a adus ploi abundente și inundații severe. Irlanda a raportat infecții crescute cu VTEC și Cryptosporidium în zonele predispuse la inundații, în afara vârfurilor sezoniere obișnuite. Doar în Belgia, dintre riscurile studiate, virusul respirator sincițial a arătat o creștere clară după ploile abundente.
De ce contează pentru sănătatea publică din Europa
„Europa se confruntă cu o provocare tot mai mare pentru sănătatea publică, pe măsură ce schimbările climatice aduc evenimente meteo extreme mai frecvente și mai severe, în special ploi abundente și inundații”, se arată în articolul din Eurosurveillance.
Riscurile identificate de autori includ apa de băut contaminată, expunerea la patogeni legată direct de inundații, băltirile care devin locuri de reproducere pentru țânțarii care transmit dengue și febra West Nile, infrastructura deteriorată și golurile din sistemele de supraveghere și pregătire.
Studiile de modelare citate în lucrare sugerează că ploile abundente din verile nordice ar putea crește brusc infecțiile cu Campylobacter, în timp ce iarna efectul observat a fost opus — o incidență mai mică. Proiecțiile climatice pe termen lung indică o tendință de creștere, dar cu incertitudine substanțială.
Cine e mai expus și ce recomandă cercetătorii
Grupurile identificate ca fiind cele mai vulnerabile sunt adulții mai în vârstă, persoanele cu afecțiuni de sănătate sau dizabilități și cei expuși mai frecvent la apa de inundație. Autorii recomandă mesaje clare de sănătate publică, salubritate mai bună, sisteme de drenaj eficace și abordări coordonate de tip One Health, alături de supraveghere sindromică.
„Pe măsură ce ploile abundente și inundațiile devin mai frecvente, este esențial să dezvoltăm strategii de sănătate publică rezistente, care să protejeze comunitățile de riscurile pentru sănătate”, notează studiul.
Totuși, autorii avertizează că dovezile rămân limitate ca amploare și distribuite neuniform pe continent. „În ciuda conștientizării tot mai mari a acestor amenințări, relativ puține studii europene publicate din 2018 au examinat aceste asociații. Dovezile disponibile sunt limitate ca sferă și distribuite neuniform în Europa, lăsând incertitudine privind amploarea și complexitatea riscurilor”, se arată în articol.
Regiunile din sudul, centrul și estul Europei rămân slab studiate, iar cercetătorii avertizează despre un potențial prejudiciu de publicare care ar putea supraestima impacturile observate în nord-vestul continentului, de unde provine cea mai mare parte a dovezilor. „Pentru a rezolva aceste incertitudini, este esențial să investigăm legăturile în evoluție dintre vremea extremă și sănătatea publică”, conchide studiul.
Întrebări frecvente
Contextul valurilor de căldură și al secetei din Europa arată o fațetă complementară a extremelor climatice de pe continent — vezi și Europa de Vest bate recordul de căldură iunie-iulie și Dunărea și Rinul secate: energie și transport în pericol.
Surse: Google News – Europa
