Country of Lords: istoria americană a luptei împotriva egalității

Istoricul Kim Phillips-Fein publică în iulie 2026, la 250 de ani de la Declarația de Independență, volumul „Country of Lords”, o analiză a figurilor americane — de la Andrew Carnegie la Elon Musk — care au construit argumente împotriva egalității sociale, de la darwinismul social la pseudoștiința rasială și utopiile tehnologice.

O carte apărută la un moment simbolic

„Country of Lords: Neo-Aristocrats, Social Darwinists, Tech Utopians, and the Long Fight Against Equality in America” a apărut la editura WW Norton & Company chiar în anul în care Statele Unite marchează 250 de ani de la semnarea Declarației de Independență, din 1776. Kim Phillips-Fein este un istoric care s-a specializat în studierea conservatorismului american și a relației dintre capitalism și democrație. Este autoarea volumelor „Invisible Hands”, despre oamenii de afaceri care s-au opus New Deal-ului din anii 1930, și „Fear City”, despre criza economică a New York-ului din anii 1970, carte finalistă la Premiul Pulitzer.

De la fondatori la teoreticienii sclaviei

Cartea pornește de la John Adams, avocat din Boston și unul dintre fondatorii Statelor Unite, și trece prin figuri care au contestat, fiecare în felul său, ideea de egalitate. Printre acestea se numără George Fitzhugh, teoretician confederat și apologet al sclaviei, și William Graham Sumner, profesor la Yale asociat cu darwinismul social. Un capitol important este dedicat lui Theodore Lothrop Stoddard, jurnalist care a devenit bestseller în 1920 cu „The Rising Tide of Color Against White World-Supremacy”, un text care propaga un rasism prezentat drept „științific” în perioada de după Primul Război Mondial. Henry Ford, cel care a introdus producția auto de masă la începutul secolului XX, apare de asemenea în carte, alături de rasismul violent asociat numelui său.

Andrew Carnegie și șocul de la Homestead

Un loc aparte îl ocupă Andrew Carnegie, om de afaceri scoțian și unul dintre marii tycooni ai epocii Gilded Age, de la finalul secolului XIX. Tatăl său fusese chartist, adică militant pentru drepturile clasei muncitoare, un detaliu biografic pe care Phillips-Fein îl folosește pentru a contura contradicțiile lui Carnegie. Greva de la Carnegie Steel, din 1892, și reprimarea ei violentă la Homestead, Pennsylvania, l-au marcat profund pe Carnegie, care a devenit dezamăgit după acele evenimente. Astăzi, clădirea Carnegie Science din Washington găzduiește ambasada Qatarului, iar biblioteca Carnegie de la Mount Vernon adăpostește un magazin Apple — detalii care spun ceva despre transformarea moștenirii sale.

William Shockley, de la tranzistor la pseudoștiință

Unul dintre cele mai tulburătoare portrete din carte este cel al lui William Shockley, co-inventator al tranzistorului și profesor de fizică și inginerie la Stanford. Phillips-Fein a explicat pentru Guardian Culture traseul său: „A fost co-inventator al tranzistorului și apare în diverse istorii ale Silicon Valley pentru că a condus această companie și a vrut să păstreze un control enorm, iar rezultatul a fost că mai mulți angajați au demisionat și și-au fondat propriile firme [doi dintre ei au ajuns să fondeze Intel] … Așa că, după ce Shockley Labs s-a destrămat, Shockley a început să fie atras de știința rasistă, de pseudoștiință și în special de testarea IQ-ului. Nu cred că cineva știe exact ce a declanșat asta, dar începe să vorbească mult despre acest lucru în public la mijlocul anilor ’60. Era la Stanford atunci. Trebuia să predea fizică și inginerie.”

Istoricul îl descrie fără menajamente pe savant, spunând că a fost cineva „care a deraiat complet”, o „persoană oribilă în mod unic, și probabil destul de nefericită”. Episodul Shockley se leagă și de coagularea, spre sfârșitul anilor 1960 și începutul anilor 1970, a unei comunități intelectuale atrase de teorii rasiste îmbrăcate în limbaj științific.

Silicon Valley de azi: Thiel, Musk și noul „trilionar”

Phillips-Fein aduce firul narativ până în prezent, la figuri precum Peter Thiel, cofondatorul Palantir, și Elon Musk. Despre Musk, istoricul a declarat pentru Guardian Culture: „apariția unui trilionar este foarte prezentă în mintea oamenilor, cu un nivel profund de disconfort, atât teamă, cât și furie legate de ce prevestește asta”. Cartea plasează acest moment într-o linie mai lungă de „tech utopians” — antreprenori sceptici sau chiar ostili față de instituțiile de elită tradiționale, care au renunțat treptat la idealurile liberale ale generațiilor anterioare de oameni de afaceri.

Contrapondere istorică: mișcarea pentru drepturi civile

Autoarea folosește ca punct de reper și mișcarea drepturilor civile din Statele Unite, care a respins legislația rasistă și a argumentat că sărăcia populației negre nu este o condiție înnăscută, ci rezultatul unor structuri legale și politice concrete. Această perspectivă este pusă în oglindă cu ideile analizate în restul cărții, de la darwinismul social al lui Sumner până la pseudoștiința lui Shockley.

Pentru cititorii interesați de felul în care tehnologia și puterea economică se împletesc astăzi, subiectele adiacente rămân de actualitate — de exemplu analizele despre joburile cele mai expuse la înlocuirea cu inteligența artificială sau despre un incident recent legat de agenții AI din Silicon Valley.

Surse: Guardian Culture