Rabat, capitala cărții în 2026: ghid pentru cititori călători

Rabat, capitala Marocului, este desemnat UNESCO World Book Capital pentru 2026, anul în care Marea Britanie sărbătorește National Year of Reading. Scriitorul britanic Ben Aitken, autorul cărții „Shitty Breaks”, a vizitat orașul de pe malul râului Bou Regreg și povestește ce a găsit acolo, pentru Guardian Travel.

De ce a primit Rabat titlul de capitală a cărții?

Rabat este capitala Marocului din 1912 și a fost sub control francez timp de 44 de ani, până în 1956. Ville Nouvelle, cartierul construit în anii 1920 în stil francez, stă alături de medina veche, iar orașul întreg este așezat scenic între Casablanca și Tanger.

Pentru Ben Aitken, vizita a fost și un pretext personal. La 19 ani, o carte găsită întâmplător în camera personalului dintr-un restaurant cu grătar din Portsmouth i-a schimbat viața: „Bridget Jones’s Diary”. Alte cărți au marcat destine similare — Cartea Deuteronomului a inspirat-o pe scriitoarea Jeanette Winterson, iar „Tales from Moominvalley” l-a format pe David Nicholls.

Ce vezi într-o plimbare prin oraș?

Medina lui Rabat se deschide spre Kasbah of the Oudayas, o citadelă regală antică, ridicată pe înălțime, cu case joase, albe, care privesc spre gura râului Bou Regreg. Alături, Andalusian Gardens oferă umbră de portocali și rodii, iar Cafe des Oudayas e locul potrivit pentru o pauză.

Nu departe se află Chellah, o necropolă medievală ridicată peste ruinele orașului roman Sala Colonia — un strat de istorie peste altul, la câțiva pași de centrul modern. Pe o stâncă deasupra râului, un băiat se pregătea să sară în apă, iar prietenii lui îl grăbeau: „Găina a așteptat o veșnicie!”, i-au strigat, în franceză.

Unde intră arta contemporană în peisaj?

Mohammed VI Museum of Modern and Contemporary Art, alimentat cu energie solară, găzduiește expoziția permanentă „Shifting Horizon(s)”, cu lucrări semnate de Mohamed Melehi și de Lalla Essaydi, autoarea seriei „Bullet Revisited”. E o oprire firească pentru oricine vrea să vadă cum Marocul își privește propria istorie prin artă.

Ce se mănâncă și unde se bea o bere rece?

Tagine — oaie, migdale și prune într-un sos gras, gătit chiar în vasul care dă numele felului — este unul dintre punctele de reper ale mesei marocane. La fel și couscous-ul, servit ca o piramidă de șapte legume, cu un șanț pentru brodo și carne ascunsă pe dedesubt. Pâinea khobz completează orice farfurie.

Relais Marin, un restaurant pe plajă, și Le Dhow, un bar-restaurant amenajat pe o barcă ancorată în umbra kasbahului, sunt două opriri potrivite pentru o biuță rece la apus. Pentru seară, clubul Amnesia rămâne un reper local — se spune că regele Marocului a dansat acolo când era încă prinț.

Cum ajungi la cărți, în mijlocul medinei?

Pe strada Rue Bazou și în jurul ei, librăria de anticariat Bouquiniste El Azizi păstrează sute de cărți folosite, dintre care doar o duzină în engleză. La ieșire, un semn scris în franceză și engleză rezumă filozofia locului: „Cărțile au grijă de noi.”

Prin oraș circulă 60 de tuk-tukuri electrice, iar la Université Internationale de Rabat studiază și tineri europeni — printre ei, o studentă britanică din Worcester. Este un semn că orașul atrage deja un public tânăr și internațional, exact în anul în care vrea să fie citit altfel de restul lumii.

Despre Rabat, Ben Aitken a tras o concluzie scurtă: „E simplu.”

Întrebări frecvente

Vezi mai jos câteva răspunsuri utile pentru cine vrea să plănuiască o vizită.

Surse: Guardian Travel