Islanda votează în august dacă redeschide calea spre UE
Islanda organizează în august un referendum despre redeschiderea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană. Guðrún Hafsteinsdóttir, președinta Partidului Independenței, se opune ferm și cere ca decizia să rămână exclusiv a islandezilor, fără presiuni externe.
Ce se votează, de fapt, în august?
Referendumul programat pentru luna viitoare nu privește aderarea directă la UE, ci relansarea negocierilor de aderare. Islanda a mai avut discuții cu Bruxelles-ul în trecut, dar procesul a fost întrerupt, iar acum cetățenii sunt chemați să decidă dacă vor ca autoritățile să reia dialogul oficial.
La Bruxelles, oficiali importanți ai blocului comunitar susțin perspectiva unor negocieri renovate cu Reykjavikul, semn că interesul pentru extinderea Uniunii spre nord rămâne viu, chiar dacă decizia finală aparține exclusiv Islandei.
De ce se opune Guðrún Hafsteinsdóttir?
Hafsteinsdóttir, membru al parlamentului islandez și președintă a Partidului Independenței, formațiune de centru-dreapta, respinge ideea aderării la UE. Pentru ea, miza depășește politica economică sau comercială și ține de identitatea națională.
„It’s extremely important that this decision in August will be left to the Icelandic nation,” a declarat Hafsteinsdóttir pentru POLITICO, insistând că votul trebuie să reflecte pur și simplu voința islandezilor, fără interferențe.
Liderul conservator a mers mai departe, cerând ca actorii externi să nu influențeze dezbaterea publică din Islanda înaintea referendumului. „People should just let Icelanders go through this without foreign influences,” a spus ea, într-un mesaj adresat, implicit, și instituțiilor europene.
Ce legătură are independența cu acest referendum?
Argumentul central al Hafsteinsdóttir nu e economic, ci istoric și emoțional. Islanda a fost o națiune independentă doar aproximativ 100 de ani, dintr-o istorie de circa 1.200 de ani de existență ca popor.
„Independence is emotional for Icelanders. We have only been independent for about 100 years out of 1,200,” a explicat ea pentru POLITICO, subliniind cât de recentă și, prin urmare, cât de prețioasă este suveranitatea deplină pentru mulți islandezi.
Acest cadru istoric explică de ce dezbaterea despre aderarea la UE nu se reduce, în Islanda, la calcule de piață unică sau fonduri europene, ci atinge coarde sensibile legate de identitate și autodeterminare.
Ce urmează după referendum?
Rezultatul votului din august va arăta dacă guvernul islandez primește mandat public pentru a relua formal negocierile cu Uniunea Europeană. Un vot favorabil ar readuce Islanda la masa discuțiilor cu Bruxelles-ul, într-un moment în care extinderea blocului comunitar rămâne un subiect activ pentru mai mulți oficiali europeni.
Un vot negativ, în schimb, ar confirma poziția susținută de Hafsteinsdóttir și de partidul ei, și ar închide, cel puțin temporar, capitolul aderării pentru Reykjavik.
Subiectul se leagă de o dezbatere mai amplă despre direcția Uniunii Europene, vizibilă și în alte dosare recente, de la planurile pentru moneda digitală europeană până la reglementarea strictă a pieței cripto, semne ale unui bloc comunitar care își recalibrează constant relația cu statele vecine și cu propriile industrii.
Surse: Politico Europe
