Trump lasă „spațiu” discuțiilor cu Iranul, spune un oficial SUA
Președintele Donald Trump a decis să acorde „spațiu” discuțiilor cu Iranul, potrivit unui oficial american, în timp ce operațiunile militare rămân în suspensie după aproape două săptămâni de bombardamente consecutive. Pauza vine în urma îngrijorărilor exprimate de vicepreședintele JD Vance și generalul Dan Caine.
De ce s-au oprit operațiunile militare?
Un diplomat de rang înalt din Pentagon a confirmat că operațiile militare americane sunt „pe hold”. Pauza a urmat unei întâlniri de vineri la Casa Albă, unde vicepreședintele JD Vance și președintele Joint Chiefs of Staff, generalul Dan Caine, și-au exprimat preocupări cu privire la escaladarea conflictului direct în fața președintelui Trump.
Aliații regionali ai Statelor Unite nu au raportat atacuri iraniene noi pe durata pauzei. Teheranul a încercat, la rândul său, să prezinte oprirea ostilităților ca o victorie proprie. Un oficial militar iranian a afirmat că Statele Unite „suferă de oboseală de luare a deciziilor strategice”.
Ce se știe despre victimele americane?
Pentagonul și-a modificat oficial contabilizarea pierderilor din războiul cu Iranul. Baza de date a fost actualizată cu peste 140 de membri ai serviciilor americane răniți, iar înregistrarea a patru soldați uciși în weekendul trecut a fost restabilită.
Ambasadorul SUA la ONU, Mike Waltz, a recunoscut că „o mulțime de stocuri sunt epuizate”, deși a insistat că Statele Unite au „tot ce le trebuie” pentru a continua campania militară. Într-o întâlnire de vineri, oficialii administrației Trump au discutat posibilitatea unei escaladări majore, iar generalul Caine și-a exprimat îngrijorarea privind nivelul munițiilor necesare pentru o asemenea mișcare. Trump a cerut aproape 70 de miliarde de dolari în fonduri de urgență pentru operațiile militare în Iran.
Cum au reacționat piețele la pauza din conflict?
Petrolul a scăzut cu peste 5% duminică. Brentul, benchmarkul internațional, a coborât cu aproximativ 5,7%, până la circa 91,30 dolari per baril, iar petrolul american a scăzut cu aproximativ 5,4%, până la 84,43 dolari per baril. Prețurile gazelor naturale au crescut ușor.
Contractele futures pe bursele americane au urcat: Nasdaq futures cu 1,2%, Dow Jones futures cu 0,6% și S&P 500 futures cu 0,7%. La pompă, însă, americanii nu au simțit încă efectul scăderii petrolului: prețul mediu al unui galon a atins 4,11 dolari în weekend, potrivit AAA, cu 11 cenți mai mult decât în urmă cu o săptămână și cu 38% mai mult decât la începutul războiului, în februarie.
Ce se întâmplă în strâmtorile strategice?
Strâmtoarea Hormuz, prin care trece aproximativ 20% din fluxurile globale de petrol, rămâne un punct sensibil. Traficul maritim a încetinit din cauza conflictului. Iranul și Omanul au ținut discuții privind controlul strâmtorii, calificate de Ministerul iranian de Externe drept „constructive”, dar traficul a rămas neschimbat.
Strâmtoarea Bab al-Mandeb a fost efectiv blocată de houthii, susținuți de Iran, din Yemen — prin ea trec zilnic aproximativ 5 milioane de barili de petrol saudit. Militarii americani, care au reimplementat o blocadă maritimă mai devreme în lună, au interceptat petrolierul M/T Charminar, cu pavilion Comore, în Marea Arabiei. De la reluarea blocadei, forțele americane au deviat cel puțin 12 nave comerciale, au dezactivat două care „nu se conformau” și au abordat alte două pentru a asigura „conformitate totală”.
Ce legătură are atacul Ucrainei asupra unui vas iranian?
Teheranul a criticat un atac ucrainean asupra unui vas iranian în Marea Caspică, soldat cu un mort și trei răniți, potrivit guvernatorului regional Hadi Hagh-Shenas. Vasul transporta cargă de fier și naviga de la Astrakhan la Anzali. Ucraina a lansat sâmbătă atacuri cu drone de lungă rază asupra unor nave din Marea Caspică, susținând că a lovit vase care transportau bunuri militare de la Iran către Rusia, inclusiv o navă de război. Președintele Volodimir Zelenski a declarat că Ucraina „a obținut rezultate foarte bune” din aceste atacuri.
Atașatul ucrainean a fost convocat la ministerul de externe iranian. Secretarul pentru afaceri externe, Abbas Araghchi, a scris pe X că a ridicat incidentul în apeluri cu Kaja Kallas, șefa politicii externe a UE, și cu ministrul rus de externe Sergey Lavrov, avertizând că acțiunea „nu poate rămâne fără răspuns”. Oficiali iranieni au mai afirmat că Statele Unite au atacat recent facilități pe Marea Caspică, iar guvernoratul Gilan a anunțat un atac aerian asupra unei baze navale a Corpului Revoluționar Islamic în regiunea Zibakenar, devreme vineri, pe măsură ce Statele Unite și-au extins țintele în interiorul Iranului.
Ce se întâmplă cu Hezbollah și cu acordul nuclear saudit?
Noul lider suprem al Iranului, Mojtaba Khamenei, a reafirmat sprijinul Teheranului pentru Hezbollah, printr-o scrisoare adresată liderului grupării, Naim Qassem, și comandanților și luptătorilor acesteia. Hezbollah rămâne cel mai puternic proxy regional al Iranului în Orientul Mijlociu.
Separat, Mike Waltz a vorbit despre acordul privind un program nuclear civil pentru Arabia Saudită, anunțat mai devreme în săptămână. Președintele Trump a plasat însă o nouă condiție asupra pactului, la o zi după semnarea sa: cerința ca Arabia Saudită să adere mai întâi la Acordurile Abraham, seria de tratate care urmăresc normalizarea relațiilor dintre Israel și vecinii săi din regiune. Regatul saudit a fost istoric rezistent la asemenea eforturi. Waltz a sugerat că saudiții ar fi putut apela la Rusia sau China pentru tehnologie nucleară, dar au ales Statele Unite, subliniind că planul nu include îmbogățire de uraniu. Într-un semnal conex, președintele israelian Isaac Herzog a declarat că a vorbit telefonic cu regele Hamad bin Isa Al Khalifa din Bahrain, discuția vizând inclusiv Acordurile Abraham.
Subiectul se leagă de alte evoluții recente din regiune, precum oprirea loviturilor SUA asupra Iranului și de analiza privind rolul strâmtorilor Hormuz, Malacca și Bab al-Mandeb în comerțul global cu petrol.
Surse: Google News – World
