Concentrare militară a SUA în Orientul Mijlociu stârnește noi tensiuni

BBC Verify a localizat portavionul USS Abraham Lincoln în Marea Arabiei cu ajutorul imaginilor din satelit, într-un moment în care prezența militară americană în Orientul Mijlociu crește, iar tensiunile cu Iranul se intensifică.

Portavionul american USS Abraham Lincoln a fost identificat recent în apropierea apelor iraniene, folosind imagini din satelit. Această informație apare pe fondul unei creșteri vizibile a prezenței Armatei SUA în zonă, chiar înaintea noii runde de discuții dintre Statele Unite și Iran. Delegațiile celor două țări urmează să se întâlnească marți în Elveția, într-un context geopolitic tensionat în Orientul Mijlociu.

Mișcări navale și aeriene care schimbă echilibrul

Imaginile realizate de sateliții europeni Sentinel-2 arată clar portavionul USS Abraham Lincoln în Marea Arabiei, la circa 240 de kilometri de coasta Omanului. Deși se presupunea că a ajuns în regiune încă din ianuarie, nu fusese observat până acum, pentru că a traversat zone cu acoperire satelitară redusă. Această desfășurare face parte dintr-un complex grup naval american, cu nave de război și distrugătoare cu rachete ghidate, care consolidează prezența militară americană în Orientul Mijlociu.

Analiza imaginilor a permis BBC Verify să identifice în total 12 nave de război americane în Orientul Mijlociu. Pe lângă portavionul nuclear Abraham Lincoln și cele trei distrugătoare Arleigh Burke, flota include două distrugătoare cu capacitate de lovituri la distanță și trei nave specializate pentru operațiuni de coastă, aflate la baza navală din Bahrain. Prezența acestor nave de luptă reprezintă o demonstrație de forță a Forțelor americane în regiune.

Alte două distrugătoare au fost observate în estul Mediteranei, lângă baza americană de la Souda Bay, iar unul se află în Marea Roșie. Totodată, s-a remarcat un număr crescut de avioane F-15 și EA-18 la baza Muwaffaq Salti din Iordania, dar și o intensificare a zborurilor de transport, realimentare și comunicații care vin din SUA și Europa spre Orientul Mijlociu. Aceste operațiuni militare reflectă preocuparea Statelor Unite pentru securitatea regională.

Există și informații că USS Gerald R Ford, cel mai mare vas de război din lume, a fost trimis spre Orientul Mijlociu și ar putea ajunge în zonă în următoarele trei săptămâni, consolidând și mai mult capacitatea militară americană.

Reacții care mențin tensiunea la cote ridicate

Prezența militară americană a primit un răspuns rapid din partea Iranului. Comandamentul Central al SUA a publicat pe 6 februarie imagini cu Abraham Lincoln escortat de distrugătoare, avioane de luptă, avioane de supraveghere și nave ale Gărzii de Coastă în Marea Arabiei, într-o demonstrație de forță. Aceste acțiuni militare evidențiază rivalitatea dintre SUA și Iran, pe fondul unor tensiuni istorice legate și de programul nuclear iranian.

Luni, Garda Revoluționară Islamică (IRGC) a organizat un exercițiu naval în Strâmtoarea Ormuz, punct strategic între Oman și Iran, esențial pentru transportul mondial de petrol. Aproape o cincime din petrolul și gazele naturale ale lumii trec prin această strâmtoare, ceea ce face ca orice intervenție militară aici să aibă impact global. Agenția de presă Tasnim, apropiată IRGC, a transmis că generalul-maior Mohammad Pakpour, comandantul-șef al IRGC, a inspectat navele din port, iar ulterior au fost lansate rachete de pe o navă. Pakpour a fost văzut zburând cu elicopterul deasupra insulei Kharg, principalul terminal petrolier de export al Iranului.

Aceste demonstrații militare arată că tensiunile dintre cele două țări rămân ridicate, fiecare încercând să își consolideze poziția în regiune, iar riscul ca Iranul să amenințe cu războiul nu poate fi ignorat.

Comparativ cu alte misiuni din trecut apar diferențe clare

Expertul în informații militare Justin Crump, director la Sibylline, a explicat pentru BBC Verify că pregătirile militare actuale ale SUA în Orientul Mijlociu sunt „mai multă profunzime și sustenabilitate” decât cele dinaintea capturării fostului președinte venezuelean Nicholas Maduro sau decât cele din timpul operațiunii de atac asupra instalațiilor nucleare iraniene din iunie anul trecut, cunoscută drept Operațiunea „Ciocanul de Miezul Nopții”.

Toate aceste operațiuni au implicat un grup de atac cu portavion și mai multe distrugătoare, însă contextul a fost diferit. În Venezuela, SUA a trimis portavionul Gerald R Ford în Caraibe înaintea loviturilor, fiind opt nave de război în regiune la acea vreme. În Venezuela au fost folosite mai puține avioane de luptă, pentru că SUA putea trimite rapid avioane de la bazele din continent sau Puerto Rico.

Pentru operațiunea din Iran, SUA a desfășurat două grupuri de atac cu portavioane, cinci distrugătoare în Marea Mediterană și Marea Roșie și trei nave de luptă în Golf. Au fost mutate și escadrile de avioane de luptă și de realimentare din SUA în Europa. Bombardierele stealth B2 care au atacat siturile nucleare Fordo, Isfahan și Natanz au decolat totuși din Missouri, SUA.

Justin Crump a declarat: „Ceea ce vedem nu este doar pregătire pentru lovituri, ci mai degrabă o desfășurare de descurajare mai amplă, capabilă să fie extinsă sau redusă”.

Puterea de reacție care poate schimba jocul

Expertul a subliniat că acumularea de nave de război și avioane americane, împreună cu cele opt baze aeriene existente în regiune, ar permite SUA să efectueze aproximativ 800 de misiuni zilnic. Scopul ar fi să facă orice răspuns iranian „ineficient” și să asigure protecția activelor din Golful Persic.

Urmează discuții care pot schimba calculele

Confirmarea prezenței portavionului USS Abraham Lincoln și sosirea iminentă a USS Gerald R Ford arată extinderea prezenței militare americane în Orientul Mijlociu. Demonstrațiile de forță ale ambelor părți mențin tensiunea ridicată în regiune, unde orice escaladare poate afecta stabilitatea și securitatea globală.

Întâlnirea diplomatică din Elveția reprezintă o șansă de dialog, însă prioritățile celor două țări sunt diferite – Iranul vrea să discute despre programul său nuclear și ridicarea sancțiunilor, în timp ce SUA intenționează să abordeze și alte teme. Cum vor evolua aceste discuții, pe fondul unei prezențe militare semnificative, rămâne de văzut. Cert este că Orientul Mijlociu continuă să fie un punct central al geopoliticii mondiale.