Războiul din Golful Persic scumpește benzina: zboruri și alimente, sub presiune
Blocajele din zona Golfului împing în sus prețurile la carburant (AAA arată o creștere rapidă a mediei din SUA), iar scumpirea combustibilului de aviație începe să se vadă în tarife și taxe extra la companiile aeriene. În paralel, tensiunile lovesc agricultura prin îngrășăminte mai scumpe, ceea ce poate urca și prețurile alimentelor.
Cum schimbă petrolul din Golful Persic viața de zi cu zi în moduri la care nu te-ai fi gândit
Conflictul din Golful Persic a blocat exporturile de petrol și gaze, provocând creșteri rapide la pompă și amenințând cu efecte economice globale, de la zboruri mai scumpe la prețuri mai mari la alimente.
Indiferent unde locuiești, efectele războiului dintre SUA, Israel și Iran încep să fie resimțite. Nu doar la bursă, ci mai ales în viața de zi cu zi. Cel mai rapid se vede la benzinărie, însă acesta este doar începutul.
Scumpiri la benzină și motorină pe care nu le vezi venind
Conflictul a blocat exporturile de petrol, gaze și alte produse din zona Golfului Persic. Producătorii au început să reducă producția, iar acest dezechilibru de pe piață a dus la creșterea prețurilor.
Prima consecință vizibilă este scumpirea carburanților. În Statele Unite, prețul mediu al benzinei a crescut de la aproximativ 2,92 dolari pe galon la peste 3,50 dolari, potrivit Asociației Automobilului American (AAA). Motorina a urcat de la 3,66 dolari la 4,78 dolari în aceeași perioadă.
În Marea Britanie, datele recente ale organizației RAC arată că de la începutul conflictului, benzina s-a scumpit cu aproape 5 pence pe litru, ajungând la 137,78 pence. Motorina a crescut cu peste 9 pence, la 151,81 pence pe litru. De obicei, există o întârziere de aproximativ două săptămâni până când modificările de pe piața petrolului ajung să se vadă la pompă.
„Acesta este, în esență, cel mai mare șoc al ofertei, cel puțin în istoria modernă a pieței globale a petrolului”, a declarat Hunter Kornfeind, analist senior macro-energetic la Rapid Energy Group. Șoferii de pretutindeni simt aceste creșteri la pompă.
Costuri ascunse care schimbă planurile de călătorie
Efectele nu se opresc la benzinărie. Golful Persic furnizează aproape jumătate din combustibilul pentru avioane folosit în Europa. Disfuncțiile din regiune au dus la dublarea prețului de referință pentru carburantul de aviație din Europa, ajungând la cel mai înalt nivel de după invazia Rusiei în Ucraina.
Pentru că combustibilul reprezintă de obicei între 20 și 40% din costurile de operare ale companiilor aeriene, biletele de avion ar putea deveni mai scumpe. O eventuală lipsă de combustibil ar putea duce chiar la anulări de zboruri. Totuși, impactul nu este la fel peste tot.
Multe companii aeriene europene folosesc contracte care le asigură combustibil la prețuri fixe sau plafonate pe termen lung. În schimb, multe companii aeriene mari din SUA nu au astfel de contracte și sunt expuse la creșterile rapide de preț.
„Probabil că [scumpirea biletelor de avion] va începe rapid”, a avertizat recent Scott Kirby, directorul United Airlines, referindu-se la costurile mai ridicate.
Noi griji pentru țările care depind de importuri
Dacă situația nu se calmează până la sfârșitul lunii, analiștii spun că prețurile petrolului la nivel global ar putea depăși maximele din 2022, atinse după invazia Rusiei în Ucraina. În unele scenarii, prețul ar putea ajunge la 150 de dolari pe baril.
La acest nivel, impactul asupra economiei ar fi „destul de drastic”, spune Kornfeind. Costurile mai mari ar determina familiile și firmele să reducă alte cheltuieli, iar economia s-ar putea încetini.
Riscurile sunt mai mari în Asia și Europa, ambele regiuni fiind dependente de importurile de energie. Situația este diferită în SUA, care este unul dintre cei mai mari producători de petrol și gaze.
Unele guverne din Asia, o regiune importantă pentru petrolul și gazele din Orientul Mijlociu, au introdus deja plafoane de preț și măsuri de raționalizare. De exemplu, universitățile din Bangladesh s-au închis mai devreme pentru sărbătoarea Eid al-Fitr, potrivit presei de stat.
Unde se simte presiunea în agricultură și pe burse
Riscurile s-au resimțit și pe burse. Indicii principali din Asia și Europa au scăzut semnificativ. În Japonia și Coreea de Sud, indicii principali au scăzut cu aproximativ 10%, respectiv 15% de la începutul conflictului. Indicele german DAX a scăzut cu peste 7%.
În schimb, S&P 500 din SUA a scăzut cu doar 1,2%. Însă energia nu este singura marfă afectată.
Orientul Mijlociu este și o sursă importantă de aluminiu și sulf, folosite la prelucrarea metalelor precum cuprul, dar și de ingrediente pentru îngrășăminte, inclusiv uree. Pe măsură ce prețurile acestor materii prime cresc, presiunea se transmite și asupra costurilor alimentelor și produselor manufacturate.
În SUA, aproximativ 25% din importurile de îngrășăminte ajung în țară în lunile martie și aprilie, odată cu începerea sezonului de plantare, potrivit American Farm Bureau Federation.
„Nu putea veni la un moment mai nepotrivit”, a spus fermierul Harry Ott, care cultivă bumbac, porumb și soia în Carolina de Sud. El a sunat furnizorul de îngrășăminte săptămâna trecută, dorind să înceapă aplicarea pe câmp, dar i s-a spus că vânzările și livrările sunt suspendate până când se clarifică efectele conflictului.
Ulterior, firma a anunțat o creștere a prețului. Ott se teme că această scumpire îi va crește factura la îngrășăminte cu aproximativ 100 de dolari pe acru și îi va anula șansele de profit pentru recolta din acest an.
„Sunt vremuri grele și prin ce trecem acum cu îngrășămintele… a fost total neașteptat”, a declarat Ott într-o conferință de presă organizată de Farm Bureau. „Nimeni nu avea loc în buget pentru aceste ajustări.” Afacerea lui Ott este încă o victimă a unui conflict care ne afectează pe toți.
Ce urmează pentru economie și cine are de pierdut
Analiștii iau în calcul și posibilitatea unei recesiuni economice, cu unele țări mai expuse decât altele. Preocupările nu se limitează la energie. De exemplu, există temeri că această criză energetică ar putea afecta producția de cipuri, un sector esențial pentru multe industrii, deoarece Taiwan, un centru important de producție, depinde de importurile de energie.
În SUA, unii se tem că o creștere a costurilor energetice ar putea încetini dezvoltarea infrastructurii de inteligență artificială, afectând astfel un motor important al creșterii economice.
Așadar, unda de șoc provocată de perturbările din Golful Persic se răspândește rapid în economiile globale. De la prețul la pompă și costul unui bilet de avion, până la prețul pâinii și perspectivele fermierilor, efectele sunt deja vizibile. Cât de profund și cât de durabil va fi impactul pe termen lung depinde de evoluția conflictului și de capacitatea economiilor de a face față acestor noi provocări.
