Qatar avertizează: exporturile din Golf pot opri; Ormuz, în risc
Ministrul Energiei din Qatar, Saad al-Kaabi, spune că escaladarea conflictului poate forța exportatorii din Golf să oprească livrările de petrol și GNL și să invoce „forță majoră”, iar blocajul Strâmtorii Hormuz ar putea împinge rapid prețul petrolului spre niveluri mult mai mari, cu efecte în lanț asupra economiei globale.

Uleiul din Golful Persic sub amenințare și efectele care pot schimba piața
Ministrul Energiei din Qatar avertizează că producția de petrol și gaze din Golful Persic ar putea fi oprită în câteva zile din cauza conflictului, ceea ce ar putea bloca Strâmtoarea Hormuz și ar afecta economia globală.
Prețurile petrolului au crescut puternic vineri, după ce ministrul Energiei din Qatar a transmis un avertisment care a pus pe jar piețele internaționale. Saad al-Kaabi a spus că toți exportatorii de petrol și gaze din zona Golfului ar putea opri producția în următoarele zile, ceea ce ar genera o presiune suplimentară asupra pieței petrolului la nivel mondial.
Piața mondială de energie simte presiunea conflictului
Conflictul din Orientul Mijlociu, o regiune esențială pentru aprovizionarea globală cu energie și transport maritim, a ajuns într-un moment critic. Kaabi a declarat pentru Financial Times că situația actuală ar putea chiar să „prăbușiți economiile lumii”. Piețele au reacționat imediat, reflectând creșterea prețurilor la energie.
Prețul de referință Brent pentru petrol a urcat la 89,17 dolari pe baril vineri, adică o creștere de 4,4% față de ziua precedentă. Traficul prin Strâmtoarea Hormuz, una dintre cele mai importante rute pentru petrolul mondial, este aproape blocat de când conflictul dintre Statele Unite, Israel și Iran a izbucnit săptămâna trecută.
Strâmtoarea Hormuz are o importanță uriașă, pentru că aproximativ o cincime din petrolul mondial trece zilnic prin această zonă. Blocarea acestei rute ar afecta nu doar regiunea, ci întreaga piață energetică globală, inclusiv marile economii asiatice precum China, India și Japonia.
Semnele unei crize care se adâncește
Ministrul Kaabi a atras atenția că, dacă navele nu vor mai putea trece prin Hormuz, prețul petrolului ar putea urca la 150 de dolari pe baril în două-trei săptămâni. Acest scenariu nu mai pare doar teoretic, având în vedere blocajul actual.
În mod normal, prin strâmtoare trec lunar aproximativ 3.000 de nave, însă acum, din cauza tensiunilor, aproape 200 de petroliere sunt blocate și nu își pot continua traseul. Blocarea strâmtorii ar duce la creșterea prețurilor pentru bunuri și servicii la nivel global, ceea ce ar afecta inclusiv Uniunea Europeană.
Printre cele mai afectate ar fi marile economii dependente de petrolul care trece pe aici, precum China, India și Japonia. Analiștii spun că, pe măsură ce pericolul persistă, prețul petrolului și costurile de transport vor continua să crească, iar efectele se vor vedea rapid la pompă.
Rute alternative și limitele lor
Emiratele Arabe Unite și Arabia Saudită au conducte care le permit să transporte petrol fără a depinde de Strâmtoarea Hormuz, ceea ce le oferă un avantaj strategic. Pentru majoritatea exportatorilor însă, opțiunile sunt limitate, iar dependența de această rută rămâne critică.
Kaabi a declarat pentru FT: „Dacă acest război continuă câteva săptămâni, creșterea PIB-ului la nivel mondial va fi afectată.” El a mai spus: „Prețul energiei pentru toată lumea va crește. Vor exista lipsuri la unele produse și va exista o reacție în lanț a fabricilor care nu pot furniza.”
Primele efecte se văd deja în afara regiunii
Efectele conflictului se simt deja, chiar și departe de zona de criză. În Marea Britanie, șoferii au început să vadă prețuri mai mari la carburanți, iar gazele naturale s-au scumpit și ele. Există temeri că această criză ar putea avea un impact asemănător cu cel provocat de războiul din Ucraina, cu efecte negative asupra economiei europene.
Până acum, creșterile de preț la petrol și gaze nu au depășit maximele din 2022, dar situația se poate schimba rapid, în funcție de evoluția conflictului și de deciziile luate de marii exportatori de petrol și gaz.
Qatarul are un rol esențial în această criză, fiind unul dintre cei mai mari producători și exportatori de petrol și gaze naturale lichefiate (GNL). Săptămâna aceasta, compania națională QatarEnergy a anunțat că a oprit producția de GNL după „atacuri militare” asupra instalațiilor sale, ceea ce a dus la invocarea clauzei de „forță majoră”.
Kaabi, care este și directorul general al QatarEnergy, a subliniat că, chiar dacă războiul s-ar opri acum, revenirea la producția normală ar dura „săptămâni până la luni”. Compania a declarat deja „forță majoră”, ceea ce înseamnă că nu poate fi trasă la răspundere pentru nerespectarea contractelor din cauza unor evenimente aflate în afara controlului său.
Kaabi consideră că toți ceilalți exportatori de energie vor fi nevoiți să ia aceeași decizie în următoarele zile dacă războiul continuă, ceea ce ar putea duce la o criză energetică globală similară cu cea provocată de războiul din Ucraina.
Schimbări care pot influența piața energiei
Perspectivele nu sunt bune dacă tensiunile din Golful Persic nu se reduc curând. Avertismentele din partea Qatarului nu trebuie trecute cu vederea. O oprire a producției de petrol și gaze în regiune ar avea efecte imediate și serioase asupra lanțurilor de aprovizionare și asupra prețurilor la energie la nivel mondial, afectând inclusiv industria auto și transporturile maritime.
Scumpirile deja apărute ar putea fi doar începutul. Fiecare zi în care Strâmtoarea Hormuz rămâne o zonă de risc și producția e amenințată sau oprită aduce economia globală mai aproape de o criză majoră. În acest context, compararea situației cu criza energetică provocată de războiul din Ucraina este tot mai prezentă în analizele economice internaționale.
Chiar dacă prețurile actuale nu au atins nivelurile record din 2022, dependența globală de energia din Golful Persic face ca orice escaladare să fie extrem de riscantă. Evoluția prețurilor la pompă și stabilitatea economică depind în mare măsură de modul în care va evolua situația militară din Orientul Mijlociu, iar orice decizie a marilor exportatori poate schimba rapid piața petrolului și gazelor naturale.



