Ce joburi sunt cele mai expuse la înlocuirea cu AI

Companiile de inteligență artificială promit că instrumentele lor pot prelua tot mai multe sarcini umane, iar șefii marilor firme direcționează sume uriașe către aceste tehnologii. Economiști laureați ai Premiului Nobel au avertizat recent lumea că trebuie acționat rapid, în timp ce firme din Londra spun deja că simt efectele pe piața muncii.

De la sarcini de câteva minute, la ore întregi de muncă automatizată

Acum trei ani, modelele de limbaj mare (LLMs) reușeau să ducă la bun sfârșit, în mod fiabil, doar sarcini pe care un om le termină în câteva secunde sau minute. Astăzi, aceleași tipuri de modele pot finaliza sarcini complexe care durează aproximativ o oră. Un exemplu concret: un LLM modern poate identifica probleme într-un contract de criptomonedă și poate simplifica modelul respectiv — o muncă ce i-ar lua unui om mai multe ore. Generația următoare de modele ar putea începe să se dezvolte în întregime chiar în cursul anului viitor.

„AI Agents” — muncitorii virtuali care primesc roluri

Termenul „AI agents” descrie muncitori virtuali cărora li se atribuie roluri specifice în cadrul unei companii, la fel cum un angajat uman primește o fișă a postului. Pe măsură ce aceste sisteme devin mai capabile, investitorii par să privească altfel dimensiunea forței de muncă a unei companii — de unde și expresia „flat is the new up”, tradusă liber „plat este noul sus”, folosită pentru a descrie ideea că o companie care nu-și mai crește numărul de angajați poate fi văzută, totuși, ca fiind în expansiune.

Ce arată datele Stanford și OECD

O analiză realizată de Stanford University, bazată pe patru ani de date privind rezultatele ocupării forței de muncă în funcție de vârstă, arată un impact notabil asupra tinerilor angajați. Categoria de vârstă 22-25 de ani a resimțit un declin de 2,7% la ocuparea forței de muncă odată cu răspândirea ChatGPT. În același timp, în sectoare puternic expuse la AI — finanțe, software și industrii creative — creșterea a ajuns la 12,8%.

O analiză separată, realizată de OECD, s-a uitat la diferența dintre postările de locuri de muncă. Regatul Unit a fost afectat destul de notabil, chiar într-o perioadă în care ratele generale ale ocupării erau stabile sau chiar în scădere. Sectorul de servicii, care are o pondere mare în economia britanică, este considerat expus la potențiale pierderi de locuri de muncă din cauza AI.

Sectoarele cele mai expuse

Printre ocupațiile cele mai vulnerabile la automatizarea prin AI se numără dezvoltatorii de software, reprezentanții de relații cu clienții (customer contact reps), specialiștii din finanțe, industriile creative, telemarketing-ul și serviciile juridice.

Sectoarele mai ferite de automatizare

În schimb, meseriile care implică prezență fizică, contact uman direct sau îndemânare manuală par mult mai puțin expuse, cel puțin deocamdată: lucrătorii din domeniul sănătății, cei din îngrijirea copiilor, coaforii, muncitorii din construcții, din curățenie și din prepararea alimentelor.

Tokenii, costurile și modelele chinezești gratuite

În spatele fiecărei interacțiuni cu un sistem AI stau „tokens” — bucăți mici de text pe care aceste sisteme le folosesc pentru a înțelege, analiza și genera limbaj. În medie, un token echivalează cu aproximativ trei pătrimi dintr-un cuvânt în limba engleză. Companiile de top folosesc așa-numitele „token leaderboards” pentru a-și măsura utilizarea, iar în ultimele luni volumul a explodat: trilioane, uneori mii de trilioane de tokens, mai ales pentru ceea ce se numește „agentic use”.

Costul per token a scăzut, dar utilizarea masivă a dus, în multe cazuri, la facturi incredibile pentru companii, care au fost nevoite să raționalizeze folosirea modelelor de AI. În paralel, companii occidentale se orientează tot mai mult spre modele de AI derivate din tehnologie chineză, oferite gratuit pe piață.

Avertismentele economiștilor și ale angajatorilor

Economiști laureați ai Premiului Nobel au transmis recent lumii un mesaj ferm: trebuie acționat acum pentru ca inteligența artificială să ducă la creșterea standardelor de viață, nu la pierderi masive de locuri de muncă. În aceeași perioadă, companii din Londra au avertizat că se confruntă cu dificultăți în a găsi competențele de care au nevoie, pe măsură ce AI perturbă piața muncii.

Limite și incertitudini

Există, totuși, incertitudine considerabilă privind ritmul și amploarea acestor schimbări, alături de câteva tendințe destul de clare care încep să se contureze. Pot exista limite reale la cât de mult poate fi automatizată munca umană, iar muncitorii virtuali s-ar putea dovedi, în funcție de sarcină, mai scumpi decât angajații reali — un factor pe care companiile îl vor pune tot mai des în balanță.

Surse: BBC Business