Dunărea și Rinul secate: energie și transport în pericol

Dunărea și Rinul au atins niveluri niciodată văzute în unele porțiuni, în plină vară caniculară europeană. Ungaria și România restricționează consumul de energie, navele transportă mărfuri parțial încărcate, iar croazierele fluviale își modifică traseele din cauza secetei.

De ce au ajuns Dunărea și Rinul la niveluri istorice de scăzute?

Dunărea, al doilea ca lungime râu din Europa, curge de la Pădurea Neagră, în vestul Germaniei, până la Marea Neagră, traversând zece țări. Rinul își are izvoarele în Alpii Elvețieni și se varsă în Marea Nordului, fiind una dintre principalele rute de transport de mărfuri ale continentului.

Joi, Ungaria a înregistrat 42 de grade Celsius. La Kaub, în vestul Germaniei, apa navigabilă a Rinului a scăzut la 7,5 țoli, sub recordul anterior de aproape 10 țoli, stabilit în 2018.

Swenja Surminski, profesoară la Grantham Research Institute on Climate Change and the Environment, de la London School of Economics, spune că fenomenul nu este izolat. „Aceste evenimente fac parte dintr-un tipar mai amplu, bine documentat”, a declarat ea. Potrivit acesteia, „Europa se confruntă cu veri mai calde și, în multe regiuni, mai uscate, ceea ce face ca debitele scăzute ale râurilor să fie mai frecvente și mai severe”.

Cum afectează seceta energia și transportul naval?

Dunărea este folosită pentru răcirea reactoarelor nucleare din Ungaria, România și alte țări din Europa Centrală. Centrala nucleară Paks, care generează aproximativ jumătate din electricitatea Ungariei, a funcționat la o fracție din capacitate, fără să fie nevoie de o oprire completă până acum. Primul-ministru Péter Magyar a avertizat asupra situației centralei.

Seria hidroelectrică a Serbiei operează la doar 20% din capacitate. În România, Ministerul Energiei a cerut reducerea consumului de electricitate și a declarat stare de urgență națională pe tot august, avertizând că nu există „perspective de îmbunătățire pe termen scurt”. La începutul săptămânii, autoritățile române au dinamitat roci pentru a redirecționa apa Dunării către reactorul unei centrale nucleare din sud-estul țării. De asemenea, ele planifică să scufunde barje pline cu pietre pentru a dirija cursul apei.

În Budapesta și București, iluminatul stradal principal a fost oprit noaptea, iar gospodăriile sunt îndemnate să conserve apa și să amâne treburile casnice. Ungaria a introdus și restricții voluntare de consum de energie.

Pentru industria de transport naval, consecințele sunt directe: vasele circulă cu încărcătură parțială, costurile cresc, iar proprietarii de mărfuri sunt forțați, în unele cazuri, să apeleze la transportul terestru. Economistul Stefan Kooths, de la Kiel Institute for the World Economy, a declarat pentru Reuters că nivelurile scăzute ale apei ar putea afecta produsul intern brut al Germaniei, în trimestrul al treilea, cu 0,1%-0,2%.

Ce se schimbă pentru turiști și pentru cei care trăiesc lângă râu?

Operatorul de croaziere Viking a confirmat pentru NBC News că itinerariile pe Dunăre și Rin pot fi modificate din cauza „nivelurilor excepțional de scăzute” ale apei. Săptămâna trecută, 186 de pasageri Viking au fost evacuați în Bulgaria, după ce nava a „intrat în contact cu un banc de nisip”.

David Berendi, de la Duna Cruises, operator de croaziere din Budapesta, spune că nivelul scăzut al Dunării face navigația mai dificilă, iar reducerea iluminatului orașului afectează cererea pentru croazierele de seară.

Agnes Molnar, ghid turistic gratuit în Budapesta de 53 de ani, urmărește schimbarea de ani buni. „Am mers de-a lungul acestui râu toată viața mea, așa că știu cum ar trebui să arate — și să-l văd atât de scăzut e puțin neliniștitor”, a scris ea într-un e-mail către NBC News. „Începi să observi lucruri pe care nu le vedeai înainte: pietre, bancuri de nisip, porțiuni ale albiei care de obicei sunt sub apă. Face ca seceta să pară reală într-un fel în care cifrele sau titlurile nu o fac.”

Nivelul scăzut a scos la iveală și rămășițe din al Doilea Război Mondial: motociclete și muniție din al Doilea Război Mondial apar din albia Dunării, iar lângă portul sârb Prahovo au fost expuse epave ale navelor de luptă naziste scufundate în timpul războiului.

Fotograful din Budapesta Agi Noszek a descris peisajul ca fiind „puternic, șocant și frumos în același timp” și „ceva ce poți simți imediat pe piele”. Molnar rezumă astfel felul în care oamenii înțeleg acum fenomenul: „Schimbările climatice sunt reale, și majoritatea oamenilor care le iau în serios înțeleg deja asta.”

Ce urmează pentru râurile Europei?

Surminski avertizează că astfel de episoade arată cât de vulnerabilă poate fi infrastructura critică în fața riscurilor climatice fizice. Potrivit ei, este nevoie de „tehnologii alternative de răcire, o flexibilitate operațională mai mare și sisteme energetice mai diversificate” pentru a consolida reziliența pe termen lung.

Europa este considerată cel mai rapid continent care se încălzește din lume, iar oamenii de știință leagă aceste evenimente extreme de schimbările climatice. Uniunea Europeană și-a propus ca țintă o economie neutră din punct de vedere climatic până în 2050, în timp ce perioadele de niveluri excepțional de scăzute ale râurilor devin, potrivit specialiștilor, tot mai frecvente și mai severe comparativ cu acum un deceniu.

Surse: Google News – Europa