Tensiuni neașteptate între Trump și Organizația Tratatului Atlanticului de Nord după ultimele decizii

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat că fostul președinte american Donald Trump a fost „clar dezamăgit” de refuzul aliaților de a se implica militar împotriva Iranului, după o întâlnire cu ușile închise la Washington.

Discuții la vârf într-un context complicat

Întâlnirea dintre Trump și Rutte a avut loc într-un moment delicat, imediat după ce Statele Unite și Iran au ajuns la un acord temporar de încetare a focului pentru Strâmtoarea Hormuz. Chiar și așa, atmosfera a rămas tensionată.

Rutte nu a dorit să spună clar dacă Trump a amenințat din nou cu retragerea Statelor Unite din NATO pe fondul conflictului cu Iranul. Totuși, el a descris discuția ca fiind „foarte sincer, foarte deschisă” între „doi buni prieteni”, subliniind: „Este o imagine nuanțată.”

Înainte de întâlnire, Trump și-a întețit criticile la adresa alianței, pe care a numit-o „tigru de hârtie”, lăsând să se înțeleagă că Washingtonul ar putea lua în calcul ieșirea din NATO. Principalul motiv a fost lipsa de reacție a aliaților la solicitarea sa de sprijin militar pentru redeschiderea strâmtorii, blocajul ducând la creșterea prețului petrolului pe piețele internaționale.

Nemulțumiri vechi ies din nou la suprafață

Nemulțumirile lui Trump față de NATO nu sunt o noutate. Fostul președinte a criticat frecvent alianța, iar în primul său mandat a sugerat că ar putea retrage Statele Unite din organizație. Între timp, o lege adoptată de Congresul american în 2023 interzice președintelui să retragă SUA din NATO fără aprobarea legislativului.

Legea a fost susținută de Marco Rubio, actual secretar de stat în administrația Trump, pe atunci senator din Florida. Rubio a avut o întâlnire separată cu Rutte, discuțiile vizând războiul cu Iranul, eforturile de a opri conflictul dintre Rusia și Ucraina și întărirea coordonării între aliații NATO.

O nemulțumire mai puțin cunoscută

Trump a spus că supărarea lui față de NATO a început când aliații s-au opus dorinței sale de a prelua Groenlanda. După întâlnire, pe Truth Social, Trump a scris: „NATO NU A FOST ACOLO CÂND AM AVUT NEVOIE DE EI ȘI NU VOR FI ACOLO DACĂ VOM AVEA DIN NOU NEVOIE DE EI. ȚINEȚI MINTE GROENLANDA, ACEA BUCATĂ MARE DE GHEAȚĂ, PROST ADMINISTRATĂ!!!”.

Detalii din culisele relației cu aliații

Chiar dacă Rutte și Trump au avut o relație bună în trecut, această vizită nu a schimbat părerea președintelui american despre aliații transatlantici, care nu au susținut Statele Unite în conflictul cu Iranul. Aliați precum Spania și Franța au limitat sau au interzis folosirea spațiului lor aerian și a bazelor militare pentru operațiunile americane.

Totuși, aceleași state și alți parteneri au acceptat să participe la o coaliție internațională pentru redeschiderea Strâmtorii Hormuz după finalizarea conflictului. Premierul britanic Keir Starmer urmează să meargă în Golf pentru a susține încetarea focului. Marea Britanie lucrează la un plan de securitate pentru perioada de după conflict.

Tensiunile dintre Trump și NATO s-au amplificat după izbucnirea conflictului cu Iranul la sfârșitul lunii februarie. Trump a susținut că securizarea Strâmtorii Hormuz nu este responsabilitatea Statelor Unite, ci a țărilor care depind de petrolul transportat prin acea zonă. El a declarat: „Du-te la strâmtoare și pur și simplu ia-o.”

Întrebări care planează asupra alianței

În ultimul an, NATO a fost afectată de deciziile lui Trump de a reduce sprijinul militar pentru Ucraina și de amenințările privind preluarea Groenlandei de la Danemarca. Acum, există și riscul unei retrageri din pactul de apărare colectivă.

Principiul esențial al NATO este că un atac asupra unuia dintre membri este considerat un atac asupra tuturor. Acest principiu a fost aplicat o singură dată, în 2001, când aliații au sprijinit Statele Unite după atentatele din 11 septembrie. Senatorul republican Mitch McConnell a reamintit acest lucru înainte de întâlnirea dintre Trump și Rutte.

McConnell, membru al comitetului pentru cheltuieli de apărare, a subliniat că aliații NATO au trimis militari să lupte alături de americani în Afganistan și Irak după 11 septembrie. El l-a îndemnat pe Trump să fie „clar și consecvent” și a spus că nu este în interesul Americii să „petreacă mai mult timp hrănind resentimente față de aliații care împărtășesc interesele noastre decât să descurajeze adversarii care ne amenință”.

Deocamdată, nu se știe dacă administrația Trump va contesta legea care interzice retragerea unilaterală din NATO. Este clar însă că tensiunile dintre Washington și aliații europeni cresc. Viitorul alianței care a definit securitatea occidentală timp de decenii este mai incert ca niciodată, iar deciziile politice următoare vor conta decisiv pentru stabilitatea regiunii.