Marea Mediterană, cea mai caldă lună iulie din istorie

Marea Mediterană a atins în iulie 2026 o temperatură medie de 27°C, un record istoric, iar lângă Mallorca apa a urcat la 33°C în august. Cercetătorii leagă fenomenul direct de încălzirea globală, potrivit unui studiu citat de France 24, miercuri.

Cât de neobișnuite sunt aceste temperaturi?

Borna offshore de lângă Mallorca a înregistrat 33°C în primul deceniu al lunii august, o valoare care depășește cu mult mediile obișnuite pentru zonă. Temperatura medie de 27°C din iulie a fost cea mai ridicată pentru orice lună iulie din istorie în Marea Mediterană.

Ce rol are schimbarea climatică?

Conform grupului World Weather Attribution (WWA), clima antropogenă a adus aproximativ 2°C de încălzire suplimentară pentru Marea Mediterană și aproximativ 1,4°C pentru apele din vestul Europei. La nivel global, gazele cu efect de seră, mai ales din arderea combustibililor fosili, au ridicat deja temperatura medie a planetei cu circa 1,4°C peste nivelurile preindustriale, potrivit Organizației Meteorologice Mondiale.

Analiza arată că temperaturile maxime înregistrate în 2026 în Marea Mediterană estică și vestică, dar și de-a lungul Golfului Biscaya și al coastei Iberiei, ar fi fost „practic imposibile” fără schimbarea climatică provocată de om. În Marea Celtică, din fața Marii Britanii și Irlandei, extremele înregistrate ar fi fost așteptate doar o dată la o sută de ani într-o lume fără încălzire antropogenă.

Cât de extinsă a fost această „vară a mărilor”?

Aproximativ 90% din Golful Biscaya și 80% din Marea Mediterană vestică au trecut prin condiții de vârf de temperatură marină în 2026. Fără încălzirea globală, cifra ar fi fost mai aproape de 40%, arată studiul.

Ce efecte au apele mai calde asupra vieții marine?

Mările mai calde cresc umiditatea și temperaturile nocturne în zonele de coastă și pot alimenta furtuni intense mai târziu în cursul anului. Creșterea temperaturii apei poate provoca moartea masivă a unor specii, precum coralii, și poate perturba aprovizionarea cu hrană pentru păsări și mamifere, cu efecte în cascadă de-a lungul lanțurilor alimentare.

Claire Bergin, cercetătoare în climatologie la Universitatea Maynooth din Irlanda și co-autoare a studiului, a declarat pentru France 24 că fenomenul „are potențialul de a remodela complet ecosistemele de care comunitățile de coastă depind pentru hrană și venituri, și de a provoca vreme extremă distructivă și pe uscat”.

John Bruno, ecolog marin la Universitatea North Carolina, a avertizat, tot pentru France 24, că „ne apropiem rapid de limitele biologice absolute de adaptare pentru multe specii”.

De ce contează pentru cititorii din Europa

Temperaturile marine extreme nu rămân un fenomen izolat pe hărțile oceanografice. Ele influențează direct vremea de pe uscat, de la umiditatea nopților de vară până la intensitatea furtunilor de toamnă, și pun presiune pe pescuit și pe economiile locale din zonele de coastă care depind de mare.

Surse: France 24